Din toate ţările din Est, doar România nu vorbeşte despre taxarea băncilor
Băncile au intrat în vizorul guvernelor din mai multe ţări
central şi est-europene care se gândesc să le taxeze suplimentar,
doar în România discuţiile oficiale pe marginea acestui subiect
fiind evitate până în prezent.
Raţiunea de la care s-a pornit în cele mai multe cazuri a fost
aceea că băncile care au beneficiat în ultimii doi ani de sprijin
financiar din partea statului trebuie să contribuie acum la
refacerea economică a ţărilor respective.
Cum în România nu a fost nevoie ca statul să intervină pentru
salvarea vreunei bănci, taxarea suplimentară a instituţiilor
financiare nu are acelaşi fundament.
Există însă voci care suţin contrariul. "Băncile au beneficiat
direct de resursele din economie, din societate şi este necesar ca
acestea să aibă un comportament etic, să fie responsabile din punct
de vedere social şi să ajute la relansarea economică a comunităţii
din care fac parte, inclusiv prin suportarea unor costuri
suplimentare", susţine profesorul de finanţe Dan Armeanu de la
Academia de Studii Economice.
Până acum doar Ungaria a adoptat proiectul de lege privind taxarea
suplimentară a băncilor, în timp ce în Polonia şi Austria proiectul
se află în stadiul de propunere a primului-ministru.
România este singura ţară din regiune în care autorităţile au
evitat discuţiile oficiale pe tema impozitării suplimentare a
băncilor, în timp ce în Ungaria, Austria şi Polonia propunerile pe
marginea acestui subiect se află în diferite stadii de
implementare, iar în Cehia şi Slovacia au existat iniţiative
similare care au fost respinse în cele din urmă.
Pe plan local discuţiile privind introducerea unei taxe speciale
plătită de bănci au fost firave şi s-au purtat doar la nivel
informal, dar economiştii apreciază că o asemenea măsură nici nu ar
fi tocmai potrivită într-o perioadă în care instituţiile de credit
încep să înregistreze pierderi tot mai mari.
"Ca idee sună interesant, dar în momentul de faţă nu cred că ne
putem permite să facem acest lucru. Ar fi o situaţie sensibilă
pentru bănci, mai ales că multe dintre ele vor avea probabil
pierderi la sfârşitul anului. În plus, dacă vor fi nevoite să
plătească o nouă taxă, băncile ar putea avea probleme să aducă
capital suplimentar", comentează analistul financiar Dragoş
Cabat.
În Ungaria, guvernanţii au ignorat protestele virulente ale
bancherilor şi presiunile exercitate inclusiv prin FMI şi UE şi au
introdus un impozit pe activele deţinute de bănci, nici măcar cele
care raportează pierderi nefiind scutite de noile obligaţii
fiscale. Băncile maghiare ar putea resimţi puternic majorarea
fiscalităţii, în condiţiile în care parlamentarii au aprobat o taxă
de 0,5% aplicată la activele care depăşesc 180 mil. euro, din care
va fi scăzută valoarea activelor interbancare. Pentru activele sub
180 mil. euro, băncile vor plăti un impozit de 0,15%. În cele mai
multe cazuri, propunerile care vizează o nouă taxă impusă băncilor
au fost mai amplu dezbătute în statele care au intervenit în
ultimii doi ani pentru a susţine bănci aflate în dificultate, prin
injecţii de capital sau chiar naţionalizare.
"Ideea impozitării suplimentare a băncilor trebuie pusă în
contextul fiecărei ţări. Discuţiile au pornit în principal acolo
unde a existat un sprijin financiar din partea statului pentru
sistemul bancar, în aceste ţări o asemenea idee fiind justificată.
În România nu a fost însă nevoie de intervenţia statului pentru a
salva băncile", spune Ionuţ Dumitru, economistul-şef al
Raiffeisen.
În Ungaria, statul a sprijinit cu lichidităţi băncile, situaţia
fiind similară şi în Austria, unde primul-ministru a prezentat deja
o propunere pentru impozitarea suplimentară a băncilor.
Autorităţile de la Viena nu au făcut publice detalii privind acest
proiect, dar cel mai probabil baza de impozitare va fi reprezentată
tot de activele băncilor. Chiar dacă în Polonia nu a fost nevoie de
măsuri de sprijin, şi guvernul de la Varşovia are un proiect prin
care intenţionează să taxeze băncile cu o cotă de 0,07% din
activele deţinute din care va fi scăzută valoarea capitalului
propriu şi a depozitelor atrase de la populaţie.
În Cehia şi Slovacia parlamentarii au respins propunerile privind
introducerea unei taxe suplimentare asupra băncilor, în timp ce în
Serbia şi Croaţia se discută în prezent o asemenea măsură, deşi
adoptarea acesteia este puţin probabilă, după cum apreciază
analiştii Raiffeisen.
În schimb, în România s-ar putea ajunge la situaţia inversă, în
care statul nu numai că nu va obţine venituri suplimentare din
taxarea băncilor, dar ar putea fi nevoit să plătească despăgubiri
acestora.
Nicolae Cinteză, şeful Supravegherii din BNR, declara recent că mai
multe bănci se pregătesc să ceară în instanţă despăgubiri pentru
pierderile provocate de aplicarea Ordonanţei 50/2010 privind
creditele de retail.