Peste 1.000 de clienţi ţin la ING averi medii de 400.000 €

ING Bank are în prezent peste 1.000 de clienţi de private banking care au în medie active financiare de aproximativ 400.000 de euro, afirmă Maria Cristina Matei, director general adjunct responsabil cu divizia de retail.
Rezultă un total al activelor în administrare de peste 400 de milioane de euro. Olandezii de la ING au fost primii care au adus pe piaţa locală servicii de private banking pentru clienţii cu averi mari, în 2001. Matei spune că peste 90% din clientelă provine din Bucureşti, aceasta fiind de altfel principala piaţă vizată de private bankers.
"Există însă o tendinţă de creştere a ponderii clienţilor din ţară, inclusiv ca urmare a focusării activităţii noastre din ultimul an pe această zonă." ING are o echipă de 8 bancheri implicaţi direct în vânzarea produselor destinate clienţilor de top.

Piaţa serviciilor de private banking este foarte puţin transparentă, băncile care au cote de piaţă relevante pe acest segment ferindu-se să divulge infor­maţii. De asemenea, diferă de la o bancă la alta pragul minim de active lichide începând de la care un client este încadrat în clasa de top.
În general, "ade­vă­ra­­tul" segment de private banking începe după standardele locale de la 100.000 de euro, însă pe pieţele din Vest este situat chiar mai sus.

În primăvară, italienii de la UniCredit au ridicat acest prag la 200.000 de euro, raportând un portofoliu de circa 800 de clienţi care se încadrează în acest barem. Potrivit celor mai recente date publicate de Fondul de Garantare a Depozitelor, în evidenţele băncilor figurează peste 12.000 de români cu depozite de peste 100.000 de euro echivalent.
Maria Cristina Matei, care supervizează şi zona de private banking la ING, spune că oferta de produse a băncii încă nu este completă, urmând a fi adăugate şi altele.
Ea remarcă o înclinaţie a acestui tip de clienţi spre diversificarea tipurilor de plasamente. "Nu cred că este vorba despre o atitudine temporară sau de un efect al crizei, ci despre o evoluţie naturală spre sofisticarea modalităţilor de plasare a banilor."

"Bancherul personal", adică cel care ţine constant legătura cu clientul de private banking şi îl consiliază, este unul dintre pilonii serviciilor de acest tip.
Relaţia bancher-client poate deveni atât de solidă încât unii clienţi să accepte să îşi mute conturile la o altă bancă odată cu bancherul lor personal. Ast­fel, atunci când o bancă ţinteşte o poziţie mai solidă pe acest segment, încearcă să recruteze un şef de departament, decât client cu client.
De aceea, băncile sunt foarte atente cu fidelizarea acestei categorii de angajaţi.

În contextul crizei, segmentul clienţilor bogaţi a intrat şi mai mult în vizorul bancherilor. De pildă, la începutul verii trecute americanii de la Citibank au lansat o ofertă de private banking celor cu active lichide de la 100.000 de dolari în sus. Citi are în vedere studii care estimează la circa 150.000 numărul românilor care au averi de peste 100.000 de euro. Din aceştia, Citi ar vrea să atragă câteva mii în doi ani.
În acelaşi timp, austriecii de la Raiffeisen şi Erste-BCR au început să se uite mai mult spre segmente intermediare de clienţi precum cei cu active de peste 10.000, respectiv peste 40.000 de euro şi care s-ar încadra mai degrabă în categoria "affluent" după standardele internaţionale de segmentare a clientelei.
Cele două bănci le oferă clienţilor respectivi servicii asigurate de bancheri personali care pot furniza mai multă informaţie şi consiliere pentru plasarea banilor sau accesarea de finanţări.