Ce i-a determinat pe cehii de la CEZ să renunţe la reactoarele 3 şi 4 şi ce se întâmplă mai departe cu cel mai mare proiect de investiţii al României?

Deja unii dintre investitori, cum ar fi spaniolii de la Iberdrola, rivalii pe proiectele de vânt ai CEZ, zic că sunt gata să-şi mărească participaţia. Deşi mulţi spun că plecarea CEZ este o surpriză, surse din piaţă afirmă că era un lucru vehiculat de circa două săptămâni. De aproape trei săptămâni, la conducerea Ministerului Economiei a venit un nou ministru.
"Avem mai multe proiecte, nu numai în România, din care se pot scoate mai repede banii. Proiectul celor două reactoare va întârzia mult, poate până în 2018, iar acum sunt multe proiecte în regiune cu punere în funcţiune mult mai rapidă. Pachetul pe care îl aveam era oricum relativ mic, iar acolo unde este implicat CEZ, deţine controlul. Ne orientăm spre alte proiecte", spune Adrian Borotea, corporate affairs manager în cadrul CEZ România, omul care purta negocierile în numele cehilor în faţa celorlalţi investitori de la Cernavodă.
Ieşirea cehilor din proiectul de 4 miliarde de euro al celor două reactoare vine în con­textul în care problemele pe care CEZ le are cu autorităţile locale de la Cogealac, localitate dobrogeană unde grupul încearcă să facă un proiect eolian de sute de milioane de euro, au dus la blocarea investiţiei, pentru moment. Mai mult, recent CEZ a decis să renunţe la un alt proiect de producere a energiei electrice pe care îl avea local şi anume la parteneriatul cu statul român pentru construirea unei centrale pe gaze de 400 de milioane de euro la Galaţi.

Nu Cogealac este problema
"Fiecare proiect se judecă separat, iar ie­şirea noastră de la Cernavodă nu are legătură cu ceea ce se întâmplă la Cogealac. Board-ul de la Praga a hotărât", explică Borotea, în con­tex­tul în care cehii sunt implicaţi în alte trei pro­iecte nucleare, două în Cehia şi unul în Slo­vacia.
Ieşirea cehilor din ecuaţia reactoarelor 3 şi 4 vine în contextul în care pe 24 septembrie expiră acordul investitorilor privind acest proiect. Acordul a fost semnat în noiembrie 2008, iar în aceşti doi ani toate detaliile legate de investiţie ar fi trebuit să fie puse la punct astfel încât fiecare grup implicat să poată spune clar dacă merge mai departe sau pune punct acestei experienţe.
Detaliile nu au fost însă lămurite pe fondul mai multor bâlbâieli generate în principal de statul român, aşa că acest acord se prelungeşte până la sfârşitul anului, cei rămaşi în cursă mai având o dilemă de lămurit: cum se va împărţi pachetul CEZ?

Iberdrola vrea mai mai mult
Înainte de retragerea CEZ, compania de pro­iect care realizează investiţia de la Cerna­vodă, EnergoNuclear, avea acţiunile împărţite astfel: Nuclearelectrica - 51%, CEZ, Enel (Italia), RWE Power (Germania) şi GDF SUEZ (grup franco-belgian) deţineau fiecare câte 9,15%, în timp ce Iberdrola (Spania) şi ArcelorMittal România aveau câte 6,2%.
Surse din piaţă spun că nu sunt şi alţi investitori care vor să renunţe la proiect, existând deja informaţii despre unele companii doritoare să-şi mărească participaţia.
"Iberdrola vrea să ia o parte din pachet. Mai întâi acţiunile se împart în mod egal, iar dacă cineva nu vrea să cumpere, Iberdrola este interesată să ia şi participaţii suplimentare", spun surse din piaţă.
În prezent, CEZ se află în concurenţă cu spaniolii de la Iberdrola privind chiar parcul eolian de la Cogealac unde ambele companii sus­ţin că au dreptul să-şi monteze turbinele. În timp ce autorităţile locale înclină balanţa către Iber­drola, chiar primarul din Cogealac dându-şi terenurile către spanioli, la nivel cen­tral mesajul emis a fost de sprijinire a investiţiei pe care CEZ o face în respectiva comună do­bro­­geană. Astfel, într-o adresă oficială semnată de fostul ministru al economiei, Adriean Videanu, oficialul le solicită autorităţilor din Cogealac să "sprijine cu toate măsurile legale posibile care le stau la îndemână şi să faciliteze cu prioritate investiţiile în acest sector".
Pe de altă parte însă, la nici o săptămână de la numirea în funcţie a noului ministru al economiei, Ion Ariton, oficialul a avut o întâlnire cu preşedintele Iberdrola unde a "apreciat experienţa Iberdrola şi participarea companiei la proiectele energetice româneşti, cum ar fi cele de producere a energiei nucleare de la Cernavodă sau de producere a energiei eoliene", după cum a arătat un comunicat al instituţiei.
"Schimbarea de forţe din Guvern este posibil să fi reorientat opţiunea CEZ. Am asistat la o dinamică extraordinară a CEZ în ultimii doi ani. Relaţia lor cu autorităţile a funcţionat, ceea ce până la urmă este un lucru absolut normal, numai că la noi nu se întâmplă acest lucru în mod normal pentru toată lumea", spun surse din piaţă.

Ce se întâmplă mai departe
Surse ministeriale explică procesul care va avea loc după retragrea CEZ.
"Pachetul de acţiuni al CEZ va fi împărţit între cei cinci investitori rămaşi, în afara statului, proporţional cu deţinerea pe care fiecare o are acum în proiect. Dacă cineva nu vrea să cumpere, se împarte din nou participaţia respectând acelaşi principiu. Dacă nimeni nu vrea să cumpere, atunci intervine statul. Dacă nici statul nu vrea să cumpere, se va încerca atragerea unei terţe companii. Sperăm că până la sfârşitul anului să rezolvăm problema", explică sursele citate.
Potrivit altor surse din piaţă, implicate în acest proiect, deocamdată niciun grup nu şi-a exprimat o poziţie oficială privind preluarea acestei participaţii.
"Niciuna dintre părţi nu şi-a definitivat poziţia. Cred că este rezonabil să spunem că retragerea CEZ a fost o surpriză pentru toţi. Timpul este foarte scurt pentru a avea deja un răspuns concret pentru că până acum toţi investitorii se întrebau dacă merg mai departe, iar acum se gândesc dacă ar fi cazul să-şi crească participaţia", spun sursele citate.

Semne de întrebare
Problemele pe care le acuză toţi investitorii străini în ceea ce privesc proiectele alături de statul român sunt invariabil legate de incerti­tudinile care apar din cauza politizării excesive a unor domenii, energia fiind poate cel mai important, dar şi a inconsecvenţei actului decizional al statului. În cazul celor două reactoare, construcţiile trebuia să înceapă anul acesta, dar de fapt acum încă se mai poartă discuţii privind ce participaţie ar trebui să aibă fiecare investitor, cât ar trebui să aibă statul şi altele.
"Cernavodă are propriile lui semne de întrebare ca proiect, dincolo de nelămuririle generate de plecarea CEZ. Este posibil să cadă de pe agendele multor investitori din această cauză", au conchis surse din piaţă.

Calendarul unei investiţii amânate

n Octombrie 2007: Sunt aleşi cei şase investitori străini pentru Cernavodă dintr-o listă în care au figurat iniţial nume precum Energy Holding sau Lafarge.
n Iunie 2008: După luni bune de negocieri, statul decide că în loc de 20% din proiect, vrea 51%. Fără prea multe explicaţii, valoarea proiectului se dublează de la 2 la 4 mld. euro.
n Noiembrie 2008: Se semnează acordul investitorilor.
n 2009: Se înfiinţează compania de proiect EnergoNuclear. La conducerea ei este numit Dan Ionescu, membru al PD-L, care la bază era inginer de aviaţie. Ulterior este înlocuit cu un specialist în domeniul nuclear, Dragoş Popescu.
n 2009-2010: Statul român declară în repetate rânduri că nu are bani să-şi susţină participaţia la reactoare şi că este dispus să şi-o diminueze.
n Septembrie 2010: CEZ părăseşte proiectul reactoarelor 3 şi 4. Mai rămân Enel, RWE Power, GDF SUEZ, Iberdrola, ArcelorMittal România şi Nuclearelectrica.
n Septembrie 2010: În loc de începerea construcţiilor, acordul investitorilor se prelungeşte până la sfârşitul lui 2010.