Albalact: Acesta este cel mai prost moment posibil pentru o vânzare
În clădirea de birouri ridicată lângă centrul logistic din Voluntari, la marginea Capitalei, Raul Ciurtin, preşedintele Albalact, îşi petrece doar câteva zile pe lună, restul timpului fiind împărţit între fabricile din Alba-Iulia şi cea de la Câmpulung, scrie revista BUSINESS Magazin .
"La sfârşit de săptămână însă nu lucrez, ci petrec timpul cu
familia sau pescuiesc", spune antreprenorul român de 38 de ani,
care a transformat în unsprezece ani o fabrică falimentară de
lactate într-un competitor serios pentru multinaţionalele de pe
piaţă - FrieslandCampina, Danone, Lactalis şi Hochland.
Anul acesta, estimează Ciurtin, valoarea pieţei ar putea scădea cu
circa zece procente - evoluţie ce are efectul unui duş rece pentru
procesatori, pentru că intervine după 2009, când vânzările au fost
mai degrabă liniare, iar până la criză domeniul s-a bucurat de o
lungă perioadă în care lactatele au fost vedete între bunurile de
larg consum, înregistrând plusuri anuale de peste 20%.
Într-un astfel de context, Albalact îşi propune să-şi majoreze însă
cotele de piaţă până la final de an, în dauna competitorilor. Ca
urmare a rebrandingului mărcii Zuzu, cota de piaţă ar urma să
crească pentru produsele din această gamă cu 1-3% până la finalul
anului, iar marca Rarăul ar trebui să-şi adjudece, conform
previziunilor, încă cinci procente din piaţă. De fapt, anul acesta
compania a ţintit să crească vânzările prin pârghii pe care în anii
anteriori, când a investit zeci de milioane de euro în capacităţi
de producţie, le-a lăsat pe plan secund.
Astfel, Albalact a cheltuit numai pentru proiectul de rebranding al
mărcii Zuzu o jumătate de milion de euro, după ce anul trecut n-a
adus nimic nou în comunicarea acestui brand. Investiţiile bugetate
pentru acest an vizează însă şi segmentul de distribuţie, până la
sfârşitul anului urmând ca numărul de angajaţi din acest
departament să fie mai mare cu un sfert faţă de 2009, când
distribuţia opera cu 200 de oameni. În zona logistică şi a parcului
de maşini, investiţiile din acest an "depăşesc 2 mil. euro", spune
Ciurtin.
Referitor la aşteptările pentru ultima parte a anului, şeful
Albalact nu are o atitudine prea optimistă: "Mă aştept la o
creştere uşoară faţă de anul trecut, dar profitabilă". Anul trecut,
compania a avut o creştere a cifrei de afaceri de aproape 19%, la
peste 53 de milioane de euro, iar profitabilitatea a crescut
spectaculos (cu 330%), ajungând la 600.000 de euro. Cu toate
acestea, peţitorii n-au mai bătut anul acesta la uşa lui Ciurtin ca
în alţi ani (în 2009 au fost în jur de zece investitori strategici
şi fonduri de investiţii); oricum însă, "acesta este cel mai prost
moment posibil pentru o vânzare", argumentează el. Nici în trecut
nu s-a găsit o cale de mijloc între ce ofereau peţitorii şi
aşteptările acţionarilor majoritari, Raul şi Petru Ciurtin ("nu era
un punct în care ne puteam întâlni cu discuţiile", spune
antreprenorul), astfel încât acum cu atât mai mici sunt şansele să
se întâmple acest lucru. Pe termen lung, se vede tot la cârma
companiei, mai ales că "avem încredere şi în viitor", vizând pentru
anul în curs o creştere moderată a cifrei de afaceri. Ce l-ar putea
convinge să se retragă din afacere? Doar o ofertă ("puţin
probabilă") care ar fi de câteva ori mai mare decât capitalizarea
bursieră a companiei.
În prezent, capitalizarea bursieră a companiei este de 38 de
milioane de euro, iar familia Ciurtin este acţionar majoritar, cu
un pachet de acţiuni de aproape 48%.
Totuşi, în ultimii ani acţionarii majoritari au cedat o parte din
acţiunile deţinute pentru a finanţa proiectele de dezvoltare. În
ultimii doi ani, Albalact şi-a mutat producţia într-o fabrică nouă,
aflată la Oiejdea, în apropierea oraşului Alba-Iulia, a preluat
pachetul majoritar de acţiuni al producătorului de lactate Rarăul
din Câmpulung Moldovenesc şi a investit într-o fermă de vaci.
Principalul acţionar minoritar la Albalact este fondul de
investiţii RC2, ai cărui oficiali declarau recent pentru Ziarul
Financiar că sunt dispuşi să facă un exit din afacerea cu lactate
dacă găsesc o ofertă bună.
Ciurtin se aşteaptă ca în viitorul imediat evoluţia bursei să se
menţină în aceeaşi stare de relativă inerţie, în aşteptarea
momentului când vor fi listate pachetele de acţiuni deţinute de
stat, aşa cum este cazul Fondului Proprietatea. "Pe orizontul unui
an nu cred că vor exista investitori noi pe Bursă, pentru că e
vorba de o relaţie simbiotică", spune managerul Albalact,
referindu-se la faptul că investitorii pot fi atraşi de oferte
tentante, iar în lipsa lor se lasă aşteptaţi. "În urmă cu câţiva
ani, multe firme făceau planuri să se listeze, iar după numai un an
au ajuns să se gândească în schimb cum să facă să se delisteze." La
capitolul planurilor, compania pe care o conduce proprietarul
celor mai puternice branduri româneşti de lactate, Zuzu şi Fulga,
ia acum în calcul şi pieţele externe. După ce în urmă cu trei ani
Ciurtin spunea că piaţa românească este suficient de mare pentru
afacerile sale, acum mărturiseşte că "am început să mă gândesc şi
la export".
În ce priveşte piaţa lactatelor, din pricina presiunii foarte mari
asupra profitabilităţii procesatorilor, managerul crede că multe
firme mici din domeniu sunt nevoite să-şi închidă porţile.
Situaţia din piaţă se dovedeşte a fi un cuţit cu două tăişuri:
companiile care vând la preţuri mici pierd bani, iar cei ce nu scad
preţurile se confruntă cu reducerea vânzărilor. În acest context,
"fiecare alege ce variantă doreşte", dar este foarte posibil ca
spre sfârşitul anului viitor numărul procesatorilor de lactate să
scadă dramatic. "Este chiar posibil ca firme străine să iasă de pe
piaţă", consideră Raul Ciurtin.