CEC vrea să fie „banca de casă“ a populaţiei din oraşe mici şi rural

Banca de stat CEC Bank are ca principal obiectiv strategic în zona riscului operaţional repoziţionarea ca "bancă de casă" a populaţiei, segmentul de clienţi-ţintă fiind constituit din persoanele fizice şi IMM-urile din zona rurală şi din oraşele cu până la 50.000 de locuitori, potrivit unui raport publicat de bancă.

De asemenea, CEC urmăreşte fidelizarea clientelei formate din companii, precum şi atragerea de clienţi din agricultură pe care să-i sprijine în atragerea de fonduri europene. Banca îşi propune şi consolidarea poziţiei pe piaţă prin creşterea volumului şi a complexităţii tranzacţiilor derulate. Un alt obiectiv din strategia de administrare a riscului reputaţional este schimbarea comportamentală a personalului atât în interiorul băncii, cât şi faţă de clienţi.
La sfârşitul anului trecut CEC înregistra cele mai mari expuneri faţă de segmentul de retail, cu un total de 6,4 mld. lei (circa 1,5 mld. euro) plus 2,5 mld. lei (606 mil. euro) din creanţe garantate cu proprietăţi imobiliare, în timp ce creanţele faţă de companii se ridicau la 637 mil. lei (151 mil. euro), la care se adăugau 259 mil. lei sub formă de creanţe faţă de municipalităţi.
Expunerea totală a băncii faţă de administraţii locale, companii şi persoane fizice însuma anul trecut circa 9,9 mld. lei (2,3 mld. euro).

Cele mai multe credite sunt în regiunea Sud-Est, iar cele mai puţine în Vest
Dintre principalele zone geografice ale ţării, CEC a raportat cea mai mare expunere pe regiunea Sud-Est, cu peste
1,6 mld. lei şi restanţe de 33 mil. lei. Aici banca are o expunere pe retail de peste
1 mld. lei, plus creanţe garantate cu proprietăţi imobiliare de 432 mil. lei. În nicio altă regiune expunerea pe persoane fizice nu atinge acest nivel. În schimb, cea mai slabă expunere este înregistrată pe regiunea Vest, cu 632 mil. lei şi restanţe de 57 mil. lei. Aici, expunerea pe retail este de numai 131 mil. lei, în contextul în care mai multe bănci private au poziţii puternice în zonă. În rest, expunerile pe celelalte regiuni sunt relativ echilibrate, fiind cuprinse între 1,2 şi 1,4 mld. lei. O sursă de diferenţiere o constituie creditele acordate autorităţilor locale. Deşi la nivel naţional este unul dintre cei mai activi finanţatori, în Bucureşti CEC are cea mai slabă poziţie, cu o expunere de numai 342.000 de lei la sfârşitul lui 2009, în timp ce pe zona Sud-Muntenia banca a dat finanţări către municipalităţi în valoare de aproape 69 mil. lei. Unul dintre principalii competitori pe acest segment de business este BCR, alături de BRD şi UniCredit. În total, CEC avea o expunere de 258 mil. lei pe administraţiile locale la finalul anului trecut.

De asemenea, banca înregistrează discrepanţe semnificative la nivelul expunerilor din credite pentru companii, în condiţiile în care de-abia în ultimii cinci ani a început să se orienteze spre acest sector. Tot regiunea Vest apare drept principala zonă de slăbiciune, cu o expunere de numai 1 mil. lei pe sectorul corporate. La acest capitol CEC stă cel mai bine în regiunea Sud-Vest Oltenia, cu un total de peste 245 mil. lei în 2009. Oricum, totalul expunerii pe companii, de 638 mil. lei, este de circa 10 ori mai mic decât expunerea pe retail, fără a pune la socoteală creditele cu garanţii imo­biliare de 2,5 mld. lei, reflectând orientarea tradiţională a băncii spre clientela formată din persoane fizice.
În ceea ce priveşte situaţia creditelor restante la sfârşitul lui 2009, CEC avea cele mai multe probleme în regiunea Nord-Vest, cu restanţe de 91 mil. lei şi provizioane de 112 mil. lei, urmată de regiunea Centru, cu 61,2 mil. lei. Cele mai mici restanţe au fost înregistrate în Sud-Muntenia, cu 32 mil. lei.
Deşi banca are cea mai mare expunere pe retail, cele mai mari restanţe erau înregistrate pe segmentul corpo­rate, cu 340 mil. lei, de aproape patru ori mai mari decât pe segmentul retail.