Dobânzile mici şi stabilitatea cursului ridică creditul în valută

Creditul în valută a crescut cu aproape 250 mil. euro luna trecută în condiţiile în care dobânzile mai mici şi relativa stabilitate a cursului încurajează populaţia şi companiile să se împrumute în euro şi să evite moneda locală.
Soldul creditelor în valută s-a majorat în august cu 0,8% la valori exprimate în euro, ajungând la 30,4 mld. euro. Analiştii spun însă că şi băncile încurajează creditarea în euro având în vedere că este destul de greu să atragă la rândul lor resurse în lei pe termene lungi.
"Creditul în valută rămâne în preferinţele clienţilor datorită dobânzilor mai scăzute şi stabilizării cursului. Această preferinţă a fost stimulată şi de bănci, care dispun de lichidităţi însemnate în valută pentru că atragerea de lei pe termene mai lungi nu este posibilă deocamdată datorită stucturii actuale a pieţei monetare, concentrată pe plasarea de lichidităţi pe termene reduse", comentează Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank.

Valoarea creditelor în valută contractate de populaţie şi companii a urcat doar cu ceva mai mult de 2,3 mld. euro în ultimul an, în condiţiile în care soldul s-a majorat în fiecare lună cu o singură excepţie în luna iulie, o contribuţie semnificativă la această creştere venind din partea finanţărilor acordate prin programul "Prima casă".
Creşterea este însă prea mare pentru posibilităţile actuale ale populaţiei şi companiilor, spun unii analişti, fiind explicată parţial de readucerea în portofoliul băncilor locale a unor credite externalizate către companiile-mamă în anii trecuţi. "Creşterea este prea mare comparativ cu ceea ce ar putea suporta economia în acest moment, fiind vorba, mai ales în cazul populaţiei, de repatrieri de credite", apreciază Nicolaie Chideşciuc, economistul-şef al ING Bank.
Chideşciuc afirmă, de asemenea, că în ceea ce priveşte creditele nou-acordate stabilitatea cursului şi diferenţialul între dobânda la lei şi cea la euro joacă un rol important în preferinţa clienţilor pentru valută. Diferenţa de dobândă între creditele în euro şi cele în lei era de peste cinci puncte procentuale la sfârşitul lunii iulie, de la 6,5% la 12% pe an.
În paralel, creditul guvernamental a scăzut cu aproape un procent în august, până la 54,5 mld. lei, în condiţiile în care statul a împrumutat luna trecută prin vânzarea de titluri de stat circa 3 miliarde de lei, adică două treimi din valoarea programată iniţial.

Finanţele au vândut în august doar certificate cu scadenţa mai mică de un an, în condiţiile în care au refuzat ofertele pentru titluri cu maturitate mai lungă din cauza randamentelor mai mari solicitate de bănci. Faţă de august 2009, creditul guvernamental a înregistrat însă o creştere cu aproape 22%.
Economiile ţinute în bănci de populaţie şi companii au avansat luna trecută cu circa un punct procentual având în vedere că doar companiile mai economisesc, populaţia confruntată cu scăderea veniturilor şi preţuri mai mari fiind nevoită să recurgă la fondurile acumulate până acum. Depozitele în lei ale populaţiei au scăzut în august, pentru a patra lună consecutiv, până la 61,7 mld. lei.
În condiţiile în care economia nu dă semne de revenire, estimările indică o evoluţie din ce în ce mai slabă a economisirii populaţiei. "Ne aşteptăm la o uşoară corecţie a valorii depozitelor în lei ale populaţiei în lunile următoare având în vedere că salariile au scăzut şi preţurile au avansat după majorarea TVA. În plus, introducerea impozitului pe dobânzi nu încurajează deloc economisirea", spune Chideşciuc.

În schimb, companiile ar putea să depună în continuare bani în bănci, după ce în august economiile în valută ale acestora au crescut cu 1%, până la 5,6 mld. euro. Depozitele în lei ale firmelor au crescut totodată cu 3,1%, la 44 mld. lei.
"Până la sfârşitul anului, mă aştept la continuarea trendului de scădere a depozitelor constituite de populaţie, din cauza deteriorării nivelului de trai, însă pe segmentul companiilor am putea vedea o uşoară creştere a economisirii, pe fondul amânării investiţiilor în capacităţile de producţie şi accentuarea preferinţei pentru lichiditate a agenţilor economici", crede Melania Hăncilă.