Cu ce propuneri vine Opoziţia: PSD ar vrea patru trepte de taxare a veniturilor, PNL ar micşora cota unică la 10%
Introducerea a patru trepte de impozitare a veniturilor, de 0%,
15%, 25% şi 40%, reprezintă principala măsură de reformă fiscală
avută în vedere de PSD prin proiectul programului economic care
urmează să fie aprobat la Congresul de pe 16 octombrie ca
alternativă politică.
Veniturile de până la 1.000 de lei ar fi taxate cu cotă 0, pentru
tranşa 1.000 - 2.000 de lei cota va fi de 15%, 25% pentru tranşa
2.000 - 4.000 de lei, respectiv 40% pentru veniturile de peste
4.000 de lei.
Dacă ar ajunge la putere, social-democraţii ar combina impozitarea
diferenţiată a veniturilor cu o schemă de deductibilităţi care să
încurajeze în principal cotizarea la sistemele private de asigurări
de sănatate şi de pensii. De asemenea, creşterea cheltuielilor cu
salariile ar urma să fie compensată din punctul de vedere al
antreprenorilor printr-o reducere a cotei de impozit pe profit la
un nivel încă nedefinitivat.
Potrivit unor surse politice, la elaborarea programului economic al
PSD au contribuit Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR şi
fost ministru de finanţe şi Constantin Niţă, vicepreşedinte al
partidului.
La capitolul impozitare proiectul PSD se ciocneşte frontal cu
opţiunea PNL, al doilea important partid de opoziţie, care ar merge
mai departe pe sistemul cotei unice, ba chiar ar reduce această
cotă de la 16% la 10% pe o perioadă nespecificată.
Programul liberal de guvernare, aprobat de conducerea PNL în
această săptămână, prezintă o viziune total opusă celei a PSD - un
lucru important atâta vreme cât o colaborare într-o viitoare
guvernare, între cele două partide, a fost în repetate rânduri
invocată.
De fapt, ceea ce acuză PNL şi ar vrea să corecteze prin programul
adoptat este tocmai "statul social" (asistenţial) pe care liberalii
susţin că îl promovează PDL, iar PSD ar vrea să-l întărească. De
fapt, numărul asistaţilor social s-a dublat în ultimii şase ani,
din care patru au fost cu guvernare PNL.
Programul de guvernare al PSD se va axa pe două etape: una pe
termen scurt, de 6 - 9 luni, în care să fie implementate măsuri de
restructurare a aparatului administrativ şi de reformă fiscală, şi
o alta pe termen de până la cinci ani, avându-se în vedere o
"forţare" a creşterii PIB care să permită ajustarea ponderii
deficitului bugetar spre ţinta de 3% din PIB cerută de UE.
Cât priveşte impozitul minim pe cifra de afaceri, PSD l-ar înlocui
cu un impozit forfetar aplicat pe anumite domenii de activitate în
care evaziunea este ridicată, precum unele tipuri de
servicii.
Actualii guvernanţi au avut mai multe tentative în acest sens în
ultimii doi ani, însă evaluarea veniturilor obţinute la buget şi
implementarea în practică s-au dovedit obstacole descurajante,
astfel că încă este aplicat impozitul minim.
După calculele PSD, atât schema propusă de impozitare diferenţiată
a veniturilor, cât şi introducerea impozitului forfetar ar urma să
producă într-o primă fază scăderi de venituri la bugetul de
stat.
O sursă importantă de compensare ar proveni din măsuri de reducere
a evaziunii fiscale, care ar trebui să aducă venituri suplimentare
reprezentând 2% din PIB. De asemenea, PSD ar majora redevenţele
percepute companiilor care exploatează resurse naturale. Ideea
impozitării în trepte a veniturilor combinată cu un sistem de
deduceri care să diminueze în timp presiunea asupra bugetelor de
pensii şi de sănătate, a fost adusă în discuţie vara trecută de
fostul ministru al finanţelor Sebastian Vlădescu. El a pledat
pentru introducerea acestei strategii fiscale încă din 2011,
susţinând că aceasta este calea indicată de evaluările tehnice
realizate în Finanţe pentru ca bugetul să poată susţine
cheltuielile cu pensiile, sănătatea şi educaţia şi să fie posibilă
reducerea TVA pentru încurajarea consumului.
Liberalii, prin programul lor alternativ de guvernare, susţin
reducerea rolului statului "ca agent economic", concomitent cu
întărirea rolului său în funcţionarea pieţelor. Strategia
fiscal-bugetară a PNL acoperă perioada 2011-2016, cu obiective pe
termen scurt (2011-2012).
Aceasta prevede menţinerea cotei unice pentru impozitarea
veniturilor şi a profitului şi reducerea valori acesteia până la
10%, într-un orizont de timp care nu este specificat. Concomitent,
ar urma să fie introduse o serie de deductibilităţi pentru primele
plătite către fondurile de pensii şi asigurări private de sănătate,
cheltuieli efectuate cu studiile profesionale, cheltuieli cu
asigurarea locuinţei, reabilitarea termică a locuinţei sau
cheltuieli cu dobânzile plătite pentru credite ipotecare
contractate pentru o singură locuinţă.
În privinţa contribuţiilor de asigurări sociale, acestea ar urma să
scadă cu 10%. Pentru cei care creează locuri de muncă prin
angajarea de şomeri, contribuţia socială va fi integral redusă în
2011, în vreme ce, pentru 2012, ea va avea o reducere de 50%. Pe
lângă abrogarea impozitului minim şi reintroducerea impozitului de
3% asupra cifrei de afaceri pentru IMM-uri, programul liberal mai
susţine reducerea cotei standard TVA la nivelul de 19%.
Contribuţiile sociale pentru profesiile liberale ar urma să fi
limitate la 5 salarii medii brute pe economie.
Liberalii mai vor să desfiinţeze toate structurile de control
operativ, atât la nivel central, cât şi la cele teritoriale
din
subordinea ANAF (Garda Financiară, Direcţia de Supraveghere Accize
sau Operaţiuni Vamale) şi înfiinţarea unei singure structuri, cu
rol operativ de luptă împotriva fraudei fiscale.
Programe economice fără vectori de susţinere
Programul de guvernare al social-democraţilor, care urmează să
fie aprobat în octombrie şi care prevede revenirea la impozitarea
în trepte, este redactat de aceiaşi oameni care au făcut politica
fiscală a PSD de ani de zile: Florin Georgescu şi Constantin Niţă.
Programul de guvernare al PNL, deja aprobat, nu este decât o sumă
de intenţii şi, dincolo de o ipotetică scădere a cotei unice spre
10% şi de reducere a contribuţiilor sociale, nu are cifre sau
simulări despre ce ar putea să se petreacă în economie în urma
acestor modificări.
În schimb, liberalii au deja un ministru de finanţe - au scos
mânecă o mai veche figură, Claudiu Doltu, acum profesor la ASE,
fost consilier prezidenţial între 1999 şi 2000, precum şi consilier
al guvernatorului BNR. Numai că Doltu nu este afiliat PNL, nu este
membru de partid şi este tratat ca atare.
PSD nu a avansat niciun nume de ministru de finanţe pentru a-i
susţine programul - or, ministrul de finanţe este vectorul
principal care susţine un program fiscal. Iulian Anghel