Cum a evoluat costul vieţii americanilor de la crearea statului până astăzi? Care mai este valoarea dolarului?

Valoarea cafelei s-a majorat de 15 ori faţă de acum 234 de ani. Evoluţia este similară, dar de sens contrar cu cea a dolarului, dacă este să analizăm puterea de cumpărare a monedei americane şi indicele preţurilor de consum, conform Huffington Post.

Valoarea suprafeţelor de teren a urcat puternic în unele zone ale ţării, în special acolo unde anterior vorbeam de zonă rurală, iar acum de zonă metropolitană. Era imposibil de ştiut acum 150 de ani că pământul de sub Central Park din New York va costa de mai multe mii de ori suma stabilită în 1776. Pe de altă parte, există produse, precum uleiul de balenă, utilizat anterior pentru iluminarea locuinţelor, care nu mai au nicio valoare acum. De asemenea, perucile pudrate şi-au pierdut valoarea acum, în condiţiile în care moda s-a schimbat.

Inflaţia variază puternic de la un deceniu la altul, de la un produs la altul şi de la un serviciu la altul. Pentru a putea observa mai bine evoluţia, site-ul de analize economice 24/7Wall St. a comparat costul unor obiecte care erau, şi în unele cazuri încă mai sunt, utile vieţii de zi cu zi. Au fost examinate astfel preţurile unor bunuri la fiecare 25 de ani, începând cu 1776. Pentru unele articole nu s-a putut face analiza de-a lungul întregii perioade. Spre exemplu, blugii Levi au apărut după 1870. De asemenea, nu mulţi americani mai deţin cai în prezent. La sfârşitul secolului al XVII-lea, începutul secolului al XIX-lea acest mijloc de transport era utilizat frecvent.

În prezent, mulţi economişti şi guvernatori ai Fed afirmă că inflaţia este aproape de moartă. Ei sunt îngrijoraţi că America s-ar putea confrunta cu o lungă perioadă cu şomaj mare şi preţuri în declin, similară deceniului pierdut japonez, marcat de deflaţie. Această perioadă, ce a durat aproape 20 de ani pentru Japonia, a şters tot progresul obţinut de cea de-a doua economie a lumii în perioada "miracolului japonez". Este posibil ca experţii să aibă dreptate. Este posibil totodată ca teoria lor să fie valabilă doar o scurtă perioadă de timp.

Rate joase ale dobânzii, rata mare a şomajului şi o piaţă imobiliară paralizată, aşa se caracterizează economia americană în prezent. Toţi aceşti factori vor putea ţine jos în următorii ani preţurile obiectelor utilizate de americani în viaţa de zi cu zi. Economiile încep însă să îşi revină, şi odată cu acest lucru situaţia se schimbă. De asemenea, există pericolul apariţiei unor secete sau unor perioade în care oferta pentru un anumit produs este mult inferioară cererii. Un exemplu concludent este petrolul. O criză a petrolului ar putea duce într-o perioadă scurtă preţurile modeste la hiperinflaţie. Majorarea rapidă a preţului petrolului şi a costului altor bunuri a umflat inflaţia cu 15% în 1980. Majorarea subită a preţului petrolului a început iniţial în 1973 şi ulterior în 1979. Aceşti doi ani au marcat debutul celor două crize ale petrolului. Petrolul era crucial activităţii americanilor de rând şi producţiei industriale. Din această cauză costul vieţii a fost afectat puternic la sfârşitul anilor '70 într-o perioadă scurtă de timp.

Analiza celor de la 24/7 Wall St. privind costul vieţii în America pe parcursul a 234 de ani demonstrează că preţurile bunurilor şi serviciilor pot creşte rapid timp de mai mulţi ani, pentru ca ulterior, într-un timp foarte scurt, un articol cândva foarte important să îşi piardă utilitatea. Acest fenoment este numit "buggy whip". Calul şi căruţa au fost înlocuite rapid de automobile la începutul secolului 20. Pe de altă parte, valoarea altor bunuri, precum terenuri sau aur, poate creşte pe o perioadă indefinită. Acest lucru este explicabil prin faptul că unele active au viaţă nelimitată. Altele, cum este cazul petrolului, deşi au viaţă limitată, pot fi utilizate ca plase de salvare în perioade prelungite de criză.

1775
O tonă de fier costa 63,73 dolari (Philadelphia 1775)
1 litru de suc din coajă de portocală (orange peel cordial) costa 0,08 lire (Richmond County, VA, 1776)
O tablă de şah cu piese costa 2 şilingi (Richmond County, VA, 1776)
Un butoi dublu cu praf de puşcă era 3 lire (Richmond County, VA, 1776)
Un kilogram de cafea costa 0,28 dolari de argint (Boston, 1775)
1 dolar în 1775 este echivalentul a 29 dolari astăzi
În timpul Revoluţiei Americane, Statele Unite utilizau în principal lira britanică. Odată cu adâncirea războiului, coloniile au început să tipărească bani pe bandă rulantă (circa 450 mil. dolari) pentru a acoperi costurile, trimitând inflaţia în sus. Acestul lucru, combinat cu penuria de produse provocată de embargourile britanice, a majorat preţurile multor bunuri.

1800
Un dicţionar costa 0,5 dolari (1797)
O enciclopedie alcătuită din 12 volume costa 20 de dolari (1820)
Un dulap cu sertare costa 2 dolari (1802)
O vacă era 10 dolari (Charles County, MD, 1804)
Un kilogram de cafea era 0,55 dolari
1 dolar în 1800 este echivalentul a 17,6 dolari astăzi
La începutul secolului al XIX-lea economia Statelor Unite era în continuare imatură. Banii de care dispunea statul nu depăşeau suma de 30 de milioane de dolari, respectiv 6.000 de dolari per capita şi erau cu doar 20 de milioane mai mulţi decât veniturile totale ale coloniilor în urmă cu 25 de ani. Preţul multor bunuri a crescut din cauza infrastructurii slabe. Costa 9.000 de dolari să transporţi o tonă de bunuri 3.000 de mile, din Europa în America. Suma necesară transportării acestei cantităţi pe o distanţă de 30 de mile, de pe coastă în interiorul statului, era aceeaşi.

1825
Un kilogram de zahăr costă 0,04 dolari (1822)
Un hectar pentru un teren mai mare de 162 de hectare costa circa 5 dolari (Sumter, SC, 1823)
Un set de porţelanuri costa 8 dolari (1828)
Un kilogram de cafea costa 0,37 dolari
1 dolar în 1825 este echivalentul a 22,4 dolari astăzi
Economia americană din 1825 era marcată de inovaţie şi expansiune. S-a putut observa o îmbunătăţire a infrastructurii, de aceea mai multe persoane aveau acces la bunurile produse în centrele industriale. Mai mult, 100.000 de europeni imigrau anual în Statele Unite.

1850
O sticlă de porto costa 0,11 dolari (Greenville County, SC, 1847)
Un pian costa 195 de dolari (1847)
Vizita unui doctor costa 2 dolari (Florida, 1852)
O casă în Brooklyn, New York era 2.500 de dolari (1853)
Un kilogram de cafea costa 1,78 dolari
1 dolar în 1850 este echivalentul a 28,3 dolari astăzi
În această perioadă economia era prosperă, în principal datorită evoluţiei bune a agriculturii în sudul ţării şi a comerţului şi producţiei în nord. Populaţia a crescut de 5 ori faţă de începutul secolului, şi astfel productivitatea muncii a evoluat în acelaşi sens.

1875
O pereche de blugi Levi Strauss costa 1,125 dolari (1874)
O pereche de pantofi costa 0,98 dolari (1875)
Un costum costa 10 dolari (1875)
Un bilet la operă la piesa "Nunta lui Figaro" era 1 dolar (San Francisco, 1875)
Un kilogram de cafea era 0,56 dolari
1 dolar în 1875 este echivalentul a 20,2 dolari astăzi
După Războiul Civil, a avut loc un boom al producţiei. Perioada nu a durat însă mult. În 1873 Statele Unite au avut de traversat o criză, una dintre cele mai grave din istorie. În perioada 1860-1890 populaţia a ajuns la 76 de milioane, de la 31,5 milioane.

1900
Un săpun "Tooth" costa 0,25 dolari (1896)
O casă pe Bulevardul Flatbush din Brooklyn, New York costa între 7.000 şi 12.000 de dolari (1901)
O maşină marca Oldsmobile costa 650 dolari (1904)
Un kilogram de cafea costa 0,33 dolari
1 dolar în 1900 este echivalentul a 26,4 dolari astăzi
Începutul secolului al XX-lea este cunoscut ca Era Progresivă.

1925
Ca să studiezi la Cornell University, cu tot cu cheltuieli pentru întreţinere, aveai nevoie de 1.400 de dolari (1927)
O motocicletă Harley Davidson costa 235 dolari (1927)
O cameră de fotografiat era 90 de dolari (1928)
O maşină Chrysler Imperial Sedan costa 2.995 dolari (1928)
Un kilogram de cafea era 1,04 dolari
1 dolar în 1925 este echivalentul a 12,2 dolari astăzi
Această perioadă este caracterizată prin creştere afacerilor şi a consumului. În 1925 peste 40 de milioane de americani mergeau la film în fiecare săptămână, peste 20 de milioane de maşini circulau pe străzi, iar radiourile erau aproape la fel de importante pentru americani ca televizoarele astăzi.

1950
Un joc monopoly costa 4 dolari (1950)
Un tub de aspirine era 0,54 dolari
O maşină Chevy Corvette era circa 3.000 dolari
Un bilet de avion doar dus pe ruta New York - California era 88 de dolari
Un kilogram de cafea costa 1,75 dolari
1 dolar în 1950 este echivalentul a 8,91 dolari astăzi
În anii '50, Statele Unite se refăceau după cel de-al Doilea Război Mondial. Milioane de soldaţi trebuia să fie integraţi pe piaţa muncii.

1975
Un computer Apple II costa 1.300 dolari (1977)
Un set de şase beri era 1,49 dolari (1978)
Un cuptor cu microunde costa 168 dolari (1978)
Pentru un bilet la cinema trebuia să plăteşti 1 dolari (Chicago, 1978)
Un kilogram de cafea costa 3,1 dolari
1 dolar în 1975 este echivalentul a 3,98 dolari astăzi
În această perioadă SUA erau victima uneia dintre cele mai dure recesiuni de după Marea Criză din anii '29-'33. Preţul petrolului a crescut puternic. În 1975, 120.000 de americani şi-au declarat falimentul, iar rata şomajului a urcat la 9,2%.

2000
12 sticle de Bud Light costau 8,99 dolari (2003)
Un televizor Samsung cu diagonala de 42 de inch era 999 dolari (2004)
Un bilet la film în Chicago era 7,5 dolari (2004)
Taxa pentru un an la St. John College era 30.570 dolari (2004)
Un kilogram de cafea costa 7,87 dolari
1 dolar în 2000 este echivalentul a 1,25 dolari astăzi
La începutul noului mileniu economia "duduia". Nimeni nu ştia că nu peste mult timp avea să lovească prima criză a noului mileniu.