Băncile centrale îşi prelungesc stimulentele din cauza redresării fragile

Autor: Catalina Apostoiu 26.09.2010

Cele mai importante bănci centrale ale lumii întâmpină dificultăţi majore în a depăşi starea de criză, prelungindu-şi programele de susţinere sau confruntându-se cu perspectiva reînnoirii stimulentelor neconvenţionale în condiţiile încetinirii ritmului de redresare a economiei mondiale, scrie Bloomberg.

Banca centrală americană (Fed) anunţa pe 21 septembrie că este pregătită pentru relaxarea în continuare a politicii monetare dacă acest lucru va fi necesar şi a menţionat achiziţiile de active drept o posibilă opţiune. Banca Angliei a semnalat recent că strategii sunt pe punctul de a spori stimulentele, iar Banca Centrală Europeană şi-a prelungit sprijinul oferit băncilor până în 2011.

Economiile încă au nevoie de ajutor

Situaţia este complet diferită de ce se întâmpla la începutul anului, înainte ca criza datoriilor din Grecia să se adâncească, atunci când bancherii centrali stopau stimulentele sau discutau despre înăsprirea politicii. Acum, revenirea de pe urma cele mai grave recesiuni mondiale de la cel de-al Doilea Război Mondial se dovedeşte mai fragilă decât se anticipase, potrivit OCDE.

"Economiile încetinesc, astfel încât băncile va trebui să facă mult mai multe pentru a le ajuta", a declarat Stuart Thomson din cadrul Ignis Asset Management.

Date recente sugerează că economia ţărilor din G7 ar putea înregistra o rată anualizată de creştere de aproximativ 1,5% în al doilea semestru, sub rata de 1,7% estimată anterior şi cea de 3% consemnată în primul semestru, potrivit OCDE.

Băncile pun în balanţă potenţialele costuri inflaţioniste ale unor stimulente suplimentare şi perspectiva deflaţiei şi ar putea vedea beneficii legate de noi stimulente, spune Jay Bryson, economist în cadrul Wells Fargo Securities din Carolina de Nord.

Comitetul de politică monetară al Fed este tot mai aproape de adoptarea unui nou val de măsuri neconvenţionale după ce a achiziţionat credite ipotecare şi titluri de trezorerie în valoare de 1.750 mld. dolari (1.300 mld. euro) în perioada decembrie 2008-martie 2010.

Banca centrală a anunţat că este pregătită pentru noi măsuri în scopul sprijinirii redresării economiei, urmând să reducă inflaţia, în timp, până la un nivel ţintă stabilit.

Ne retragem, dar nu încă

În martie, preşedintele Fed Ben S. Bernanke vorbea în faţa Congresului despre cum va elimina banca centrală stimulentele record, iar raportul său din iulie aloca mai mult spaţiu strategiei de exit a Fed decât măsurilor pe care banca centrală urma să le ia pentru stimularea creşterii şi ocupării forţei de muncă.

Banca Angliei a achiziţionat obligaţiuni în valoare de 200 de miliarde de lire sterline în perioada martie 2009-ianuarie 2010. Mervyn King, guvernatorul băncii, declara în iunie că oficialii vor majora probabil ratele dobânzii înainte de a vinde obligaţiuni, atunci când vor decide să retragă stimulentele.

Acum, Banca Angliei, care şi-a menţinut rata de referinţă la un minim record de 0,5% din martie 2009, semnalează că ia în calcul noi achiziţii de active.

Bani, bani şi iar bani

În această lună, BCE şi-a prelungit oferta de lichiditate nelimitată pentru bănci până în 2011 pentru a acorda acestora mai mult timp pentru refacerea bilanţurilor, în condiţiile în care redresarea zonei euro dă semne de încetinire. Creşterea din zonă s-ar putea reduce de la 1% în trimestrul doi la 0,3% în trimestrul încheiat în decembrie, potrivit estimărilor Comisiei Europene.

În aprilie, BCE a înăsprit termenii operaţiunilor pe trei luni revenind la practica de a oferi fonduri la o rată variabilă. Banca a început retragerea stimulentelor în decembrie, când a stopat creditele pe 12 luni, şi a anunţat că va pune capăt creditelor pe 6 luni în martie.

Adâncirea crizei fiscale din Europa în mai a obligat BCE să îngheţe retragerea stimulentelor pentru băncile regiunii.

Deşi nu mai oferă firmelor credite pe 12 luni, banca a reintrodus creditarea nelimitată în cadrul operaţiunilor de refinanţare pe 3 şi 6 luni şi a reluat achiziţiile de obligaţiuni ale guvernelor cu deficite mari.