Ratele restante au ajuns la 6,9% din credite în august

Valoarea ratelor restante ale populaţiei şi companiilor au urcat în august cu aproape 930 de milioane de lei (220 mil. euro), până la un vârf de 14,4 miliarde de lei, ponderea acestora în totalul împrumuturilor avansând de la 6,5% în iulie la 6,9% la sfârşitul lunii trecute, arată datele BNR.

Cel mai puternic salt a fost înregistrat de întârzierile la plata împrumuturilor în valută, soldul acestora urcând cu echivalentul a 143 de milioane de euro, până la 1,7 miliarde de euro (7,3 miliarde de lei). Ritmul de creştere al restanţelor la valută s-a accentuat în ultimele luni, semnalând o deteriorare a situaţiei financiare a clienţilor cu credite garantate şi dificultăţi în procesul de restructurare a împrumuturilor pentru companii.

"Este o problemă structurală aici, deoarece a existat o diferenţă calitativă între clienţii care au luat credite în valută şi cei care au luat credite în lei, ceea ce a făcut ca primii să reziste mai bine în actualul context economic. Dar criza s-a prelungit şi clienţii cu împrumuturi în valută încep să cedeze la rândul lor", consideră analistul financiar Aurelian Dochia.

Dochia spune că în ultimii doi ani s-au acumulat mai mulţi factori care acum pun presiune pe clienţii cu împrumuturi în valută, inclusiv deprecierea cursului de schimb.

Totodată, companiile care au beneficiat anul trecut de restructurarea creditelor, dar nu şi-au revenit din punct de vedere financiar, îngroaşă acum rândurile restanţierilor. Valoarea creditelor în euro acordate companiilor ajungea în august la echivalentul a 15 miliarde de euro.

Exprimat în lei soldul restanţelor la creditele în valută era la sfârşitul lunii trecute cu 225 de milioane de lei mai mare decât valoarea cumulată a ratelor restante la împrumuturile în monedă locală, care se apropie de 7,1 miliarde de lei. Totuşi, raportat la soldul total al împrumuturilor, creditele în lei sunt în continuare cea mai mare problemă pentru bancheri, ponderea restanţelor pe acest segment ajungând la sfârşitul lui augut la 9%, faţă de 5,6% la valută.

Majoritatea creditelor în lei sunt în mare parte negarantate, astfel că cei care s-au împrumutat în monedă locală au fost şi primii care au renunţat să-şi mai plătească ratele la timp odată ce situaţia lor financiară s-a deteriorat.

Soldul total al restanţelor la creditele populaţiei şi companiilor s-a dublat în ultimul an pe fondul creşterii şomajului şi al scăderii veniturilor populaţiei şi vânzărilor companiilor, având în vedere că la sfârşitul lui august 2009 acesta nu depăşea 6,2 miliarde de lei. Numai de la începutul lui 2010, valoarea întârzierilor la plată mai mari de o zi a urcat cu 85%.

Ritmul de creştere a restanţelor la credite încetinise în primăvară, când economia părea să-şi revină, bancherii apreciind la acel moment că deteriorarea portofoliilor de credite se va opri undeva la jumătatea acestui an.

Ulterior întârzierile la plată au accelerat ritmul de creştere, pe fondul măsurilor de austeritate adoptate de Guvern, în special ca urmare a tăierii cu 25% a salariilor din sectorul public. Acum, analiştii spun că în situaţia în care economia nu îşi revine problemele se vor agrava.

"Situaţia economică generală nu dă semne clare de revenire, iar dacă lucrurile continuă în acest ritm stabilizarea calităţii portofoliilor de credite ar putea întârzia chiar până la jumătatea anului viitor", afirmă Aurelian Dochia.

La nivel teritorial, situaţia restanţelor diferă semnificativ de la un judeţ la altul, mergând de la o pondere de 4,4% din portofoliul total în Gorj la 12,3% în Ialomiţa.