FMI aprobă încă 900 mil. €, dar angajamentul statului privind plata datoriilor rămâne restant

Până în prezent România a luat aproximativ 11,3 mld. euro de la Fond, banii fiind folosiţi pentru finanţarea indirectă şi chiar directă a deficitului bugetar.

Suplimentarea rezervei BNR, care depăşeşte deja 31 md. euro, va permite noi reduceri ale rezervelor minime obligatorii ale băncilor pentru ca acestea să finanţeze în continuare deficitul bugetar prin achiziţii de titluri de stat.

Devenită în mare măsură o formalitate, procedura de avizare a raportului trimestrial de evaluare a îndeplinirii angajamentelor asumate de Guvern prin acordul stand-by s-a derulat fără probleme deşi nici de această dată nu a fost respectată cerinţa FMI privind plata datoriilor pe care statul le are către companii.

Ca la toate evaluările precedente, guvernatorul BNR şi ministrul finanţelor au solicitat o "păsuire" prin scrisoarea suplimentară de intenţie, iar FMI a aprobat-o.

Cât priveşte legea pensiilor - unul dintre cele mai importante angajamente de reformă ale Guvernului, nu a fost luată în considerare blocarea actului normativ prin procedură de contestare la Curtea Constituţională.

Rămâne restant şi angajamentul de constituire a unui tampon financiar care să acopere finanţarea deficitului bugetar şi plăţile scadente la datoria publică pe 4 luni în avans, care fusese promis din luna mai. De altfel, decizia FMI de a acorda încă o tranşă de bani României nu a constituit vreo surpriză pentru piaţa financiară, fiind anticipată de analişti.

Tot vineri, boardul Fondului a aprobat eliberarea de tranşe de împrumut pentru Sri Lanka şi Jamaica, precum şi rapoarte de evaluare pentru Tadjikistan şi Barbados. Cu excepţia Greciei, unde FMI a intervenit în mod excepţional, şi a Ungariei - care încă are negocierile suspendate în cadrul propriului acordul stand-by, România este singura ţară din Uniunea Europeană care continuă să împrumute bani de la Fond. Mai mult, se pregăteşte să înceapă luna viitoare negocierile pentru un nou acord, care ar putea fi de tip preventiv, adică fără trageri de bani trimestriale pe baza unor condiţii, dar nu este exclusă nici împrumutarea unor sume suplimentare, după cum anticipa fostul ministru de finanţe Sebastian Vlădescu.

Păstrând tonul "călduros" de la precedentele evaluări, boardul FMI prin vocea directorului general adjunct Murilo Portugal afirmă că implementarea politicilor prevăzute în programul susţinut de Fond a rămas solidă în pofida menţinerii slăbiciunii economice a României.

"După recenta adoptare a unei ajustări fiscale ambiţioase, eforturile autorităţilor sunt concentrate pe reforme structurale care vor asigura sustenabilitatea fiscală şi vor întări perspectivele de creştere pe termen mediu", a declarat Portugal. Pieţele financiare nu au fost impresionate de aceste aprecieri, în contextul în care analiştii acuză deja o creştere a riscului de instabilitate politică pe fondul contestării legii pensiilor la Curtea Constituţională şi al posibilităţii ca opoziţia să iniţieze o nouă procedură de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu.

Cotaţiile CDS-urilor pentru România (instrumente de evaluare a riscului de neplată a datoriilor) se situează la circa 365 de puncte de bază, în creştere uşoară faţă de acum o săptămână, comparativ cu 347 puncte în cazul Ungariei, respectiv 138 de puncte în cazul Poloniei.

Dincolo de aprecierile generoase privind "efortul de consolidare fiscală", oficialul FMI remarcă provocarea pe care o constituie acum continuarea ajustărilor prin restricţionarea cheltuielilor şi reforme structurale şi fiscale. El se referă concret la reforma pensiilor - puternic contestată de opoziţie inclusiv la Curtea Constituţională, reforma sistemului de salarizare în sectorul bugetar - de asemenea contestată de sindicate, reforma administraţiei fiscale - într-un stadiu incert, fără rezultate concrete, reforma sectorului sănătăţii - cu efecte neclare după transferul spitalelor către autorităţile locale, şi la restructurarea companiilor de stat - mult întârziată la căile ferate, de exemplu, şi fără rezultate notabile la capitolul reducerii pierderilor mari înregistrate de multe dintre aceste companii.

Cât priveşte sectorul financiar, Portugal afirmă că vigilenţa în supraveghere este crucială şi atrage atenţia asupra creşterii creditelor neperformante.

Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI pentru România, ar urma să revină luna viitoare la Bucureşti pentru o nouă evaluare în cadrul căreia să fie discutat şi proiectul de buget pe 2011.

De asemenea, tot atunci ar urma să fie iniţiate negocierile pentru un nou acord pe care România să-l semneze cu FMI anul viitor, în continuarea aranjamentului stand-by actual.

Evaluările Fondului

• Recentul efort de consolidare fiscală a înscris România pe o traiectorie clară de atingere a obiectivelor fiscale pe termen scurt şi mediu
• Principala provocare actuală este asigurarea continuităţii ajustărilor prin menţinerea restricţiilor asupra cheltuielilor şi reforme structurale fiscale
• Măsuri-cheie sunt reforma pensiilor, reforma salarizării în sectorul bugetar, a administraţiei fiscale şi a sectorului sănătăţii şi restructurarea companiilor de stat
• Trebuie acordată prioritate rezolvării problemei arieratelor prin îmbunătăţirea disciplinei plăţilor în economie şi creşterea credibilităţii eforturilor de ajustare ale autorităţilor
• Creşterea temporară a inflaţiei ca urmare a majorării TVA impune atenţie în evaluarea spaţiului pentru continuarea relaxării politicii monetare
• Sistemul bancar rămâne lichid şi bine capitalizat, însă păstrarea vigilenţei în supravegherea sectorului financiar este crucială pentru asigurarea rezistenţei acestuia în contextul regional şi al creşterii creditelor neperformante