Bogza, Bancpost: Clienţii care vor să dea băncile în judecată să nu se aştepte să primească ajutor

"Este mult mai bine ca neînţelegerile să fie rezolvate prin parteneriat decât pe cale juridică. Dacă aceşti clienţi care merg în instanţă şi fac publicitate negativă vor avea în viitor nevoie de restructurări ale creditelor, este puţin probabil ca acea bancă cu care au intrat în conflict deschis să îi mai ajute", a declarat Mihai Bogza, preşedintele Bancpost, într-o discuţie cu ZF. El a fost viceguvernator al BNR responsabil cu supravegherea.

Modificarea cadrului de reglementare a creditelor pentru consumatori din această vară, prin Ordonanţa de urgenţă 50/2010, a angrenat mii de clienţi într-o mişcare fără precedent, aceştia cerând băncilor să le reducă ratele la credit, prin eliminarea comisioanelor scoase acum în afara legii, dar şi trecerea la indicatori de dobândă transparenţi. Bancherii au dat o interpretare diferită noilor reglementări, considerând că aplicarea lor nu ar trebui să ducă la modificarea costurilor pentru clienţi. De aici şi până la constituirea unor grupuri de clienţi, care intenţionează să demareze procese colective împotriva băncilor, nu a fost decât un pas.

Cel mai bine organizaţi şi vocali au fost clienţii Volksbank şi BCR, care deja au contractat serviciile unei case de avocatură, care să îi reprezinte în instanţă. Grupuri de clienţi nemulţumiţi au început însă să apară pe internet în cazul mai multor bănci, printre care şi Bancpost. Bogza spune că odată cu aplicarea ordonanţei, clienţii care consideră că plătesc rate prea mari pot să apeleze la varianta refinanţării creditului, pentru că au fost eliminate barierele administrative.

"Ordonanţa 50 a eliminat comisionul de rambursare anticipată. Nicio bancă nu îşi mai poate permite să ţină costul nejustificat de ridicat pentru că va fi penalizată de client prin refinanţare. Dacă clientul nu poate să migreze, înseamnă că preţul nu este ieşit din comun. Şi ce bancă îşi permite să piardă clienţii după ce a investit ca să îi atragă, prin cheltuieli de marketing, de dezvoltare a reţelei şi infrastructurii?" De altfel, mai mulţi jucători, precum Raiffeisen sau BCR, au venit în această perioadă cu oferte speciale pentru refinanţarea altor credite, renunţând în unele cazuri la comisionul de analiză a dosarului.

În retail ne concentrăm pe clienţii existenţi

Şeful Bancpost spune că cererea de credite pe retail este foarte slabă, astfel că banca se concentrează asupra clientelei existente.

"Pe retail ne-am propus să întărim şi să dezvoltăm relaţiile cu clienţii existenţi. În condiţiile crizei este extrem de dificil să atragi clienţi noi, aşa că punem pe primul plan dezvoltarea relaţiei cu cei existenţi. De aceea, am încercat să îi ajutăm pe acei clienţi care au dificultăţi de rambursare, dar cooperează cu banca pentru găsirea unor soluţii", spune Bogza. Până în prezent, Bancpost a acordat facilităţi de restructurare a creditelor pentru 15.000 de clienţi persoane fizice, cărora li se adaugă câteva mii de companii. Banca a fost printre primii jucători care au venit anul trecut cu un pachet de soluţii propuse clienţilor cu probleme, mergând de la schimbarea datei de plată a ratei lunare până la eşalonarea pe o perioadă mai lungă a rambursării.

În ce priveşte strategia pe retail, Bancpost încearcă să câştige puncte pe calitatea serviciilor, în condiţiile în care ceilalţi mari jucători fac, de asemenea, paşi pentru a-şi individualiza oferta. BCR mizează pe atragerea clienţilor cu conturi de salarii, cărora să le ofere pachete de produse şi servicii, în timp ce BRD pariază pe produse inovatoare, iar Raiffeisen pe consolidarea datoriilor clienţilor existenţi, prin refinanţarea creditelor luate de la alte bănci.

"Orice produs inovator încerci să oferi, dacă are succes, piaţa îl va replica imediat. Dar calitatea serviciilor este mai greu de replicat, iar aici încercăm să ne canalizăm eforturile", spune Bogza.

Profitabilitatea rămâne sub semnul întrebării

Deşi grupul financiar elen Eurobank, proprietarul Bancpost, a raportat profituri pentru primele două trimestre din 2010 în România, Bogza spune că în continuare banca se concentrează mai mult pe asigurarea stabilităţii operaţiunilor decât pe câştiguri. Rezultatele publicate de grup sunt calculate conform standardelor internaţionale de raportare financiară, fiind consolidate şi pentru celelalte subsidiare locale. La nivel individual, Bancpost continuă să raporteze la BNR pierderi, pentru că sistemul local de contabilitate prevede un tratament mai dur în cazul creditelor neperformante.

"Este dificil ca atunci când clienţii sunt tot mai afectaţi de criză sistemul bancar să înregistreze profit", admite Bogza.

El spune că Bancpost, care a trecut anul trecut printr-un proces laborios de reaşezare a operaţiunilor (care a inclus şi disponibilizări de personal şi închiderea a şapte unităţi), nu mai are nevoie acum de măsuri drastice de ajustare. Anul acesta banca a deschis chiar o unitate nouă, însă continuă să pună presiune asupra furnizorilor pentru reducerea costurilor. În paralel, veniturile operaţionale au fost majorate, inclusiv prin creşterea dobânzilor.

"Am încercat să găsim acel punct în care creşterea dobânzilor să acopere cât mai mult din costul cu riscul de credit şi costul resurselor, dar fără să ne omorâm clienţii. Cât timp am înregistrat o pierdere, nu putem fi acuzaţi că am avut dobânzi prea mari, cu atât mai mult cu cât noi înşine am redus foarte mult cheltuielile de la începutul crizei."

În altă ordine de idei, Bogza spune că şefii grupului de la Atena rămân interesaţi de piaţa locală. România este de altfel cea mai mare piaţă externă pentru Eurobank, cu active de 5,8 mld. euro. Polonia se apropie cu active de 5,6 mld. euro, în timp ce în Bulgaria grecii au active de 4 mld. euro.

"Mesajul pe care îl primim în mod constant de la Atena este că România e o piaţă strategică, criza nu va ţine la nesfârşit şi noi trebuie să fim pregătiţi pentru a relua rapid creşterea. Expunerea grupului pe România nu a scăzut", afirmă Bogza.

Ce spune Bogza despre piaţă

• Mai normal ar fi să vedem fuziuni în România decât în Grecia, care are patru bănci mari. Dar la noi băncile sunt deţinute de grupuri străine şi nu apar astfel de mişcări, chiar dacă multe dintre ele nu au masa critică. De obicei ieşirea de pe piaţă se face prin vânzare, dar acum nu are cine să cumpere.
• E bine să poţi prelua participaţii în companii, dar, ca bancă, nu te poţi transforma în SIF. Oricum, când o companie la care eşti creditor intră în insolvenţă, intri de facto în management. Discuţi cu administratorul special, îi aprobi măsurile, este ca şi cum ai fi acţionar.
• Pe zona de corporate putem vorbi mai degrabă de anumite companii decât de sectoare întregi care să meargă bine. De asemenea, creditul ipotecar manifestă o tendinţă uşoară de creştere. În zona firmelor mici şi a creditului de consum cererea este însă foarte redusă.