Decizia BNR deschide o dezbatere între analişti

Banca Naţională a menţinut ieri dobânda-cheie la leu la 6,25% pe an, pentru a patra oară la rând, însă această decizie a deschis calea pentru o sciziune în rândurile analiştilor, unii considerând că politica monetară ar trebui relaxată, pentru susţinerea economiei, în timp ce alţii văd ameninţarea unei reveniri a inflaţiei, care trebuie combătută.

Toţi analiştii din băncile comerciale anticipau ieri menţinerea dobânzii, iar mai bine trei sferturi dintre ei consideră că acelaşi rezultat va fi şi la următoarea şedinţă a BNR, programată pe 2 noiembrie. Circa o cincime se aşteaptă însă ca BNR să scumpească creditul în lei spre sfârşitul anului, pe fondul răbufnirii inflaţiei, potrivit unui sondaj intern realizat de Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari din România. Pentru bancheri, persistenţa unor dobânzi mai mari înseamnă posibilitatea realizării unor venituri mai mari.  La polul opus, analiştii mai apropiaţi de zona comercială şi oamenii de afaceri cer tot mai insistent ieftinirea creditelor în lei şi flexibilizarea cursului de schimb, măsuri care ar stimula economia, aflată în recesiune de mai bine de un an.

"Într-o lume în care România ar creşte cu 3%, aş spune că inflaţia (care a urcat la 7,6% în august, după majorarea TVA din iulie de la 19% la 24% - n. red.) este o problemă, dar nu ne aflăm într-o astfel de situaţie. BNR prioritizează greşit problemele", spune bancherul de investiţii Matei Păun.

În primul semestru din 2010 Produsul Intern Brut a fost cu 1,5% mai mic, în termeni reali, decât în perioada similară a anului trecut.

"BNR a ţinut foarte mult cursul şi nu a lăsat leul să se devalorizeze. Din punctul meu de vedere a făcut rău. Pentru că Banca Naţională a susţinut leul, Elvila a avut de pierdut. (...) Nu ştiu însă cât va mai putea BNR să ţină leul", spune şi Viorel Cataramă, care controlează producătorul şi retailerul de mobilă Elvila. Exporturile au o pondere semnificativă din cifra de afaceri a companiei.

"Creşterea ratei anuale a inflaţiei a fost marginal inferioară valorii proiectate în cadrul celui mai recent exerciţiu de prognoză, reflectând un grad relativ mai redus de transferare a majorării cotei TVA asupra indicelui preţurilor de consum. Perspectivele pe termen scurt indică existenţa unor riscuri privind evoluţiile preţurilor administrate şi ale preţurilor volatile ale produselor alimentare în context sezonier", notează reprezentanţii BNR.

Banca Naţională aminteşte inclusiv tensiunile de pe scena politică şi incertitudinile legate de efectele măsurilor de ajustare fiscală, care "reclamă păstrarea unei atitudini prudente a politicii monetare".

Proiecţia BNR indică accelerarea creşterii anuale a preţurilor de consum la 8% în septembrie, după care va încetini uşor, la 7,8% în decembrie. Abia în vara anului viitor inflaţia este aşteptată să frâneze vizibil, coborând de la 6,6% în iunie la 3,4% în septembrie.

În aceste condiţii, dacă BNR nu ar opera nicio modificare, dobânda ar rămâne real negativă în următoarele trei trimestre.

"Sunt doi factori de risc importanţi în privinţa evoluţiei inflaţiei. În primul rând, o depreciere peste aşteptări a leului ar complica evoluţia preţurilor, având în vedere legătura strânsă între aşteptările inflaţioniste şi cursul de schimb. În al doilea rând, o inversare a tendinţei preţurilor alimentare, care până acum au avut o evoluţie favorabilă, ar complica sarcina BNR", comentează Ilker Domac, analist în cadrul Citi pentru economiile emergente din regiune. El consideră că BNR va menţine dobânda până la sfârşitul anului, iar riscurile sunt pentru o eventuală majorare.

"Cred că în momentul de faţă decizia de dobândă de politică monetară nu mai are nicio legătură cu aşteptările inflaţioniste. Inflaţia nu are cum să crească în condiţiile prăbuşirii consumului. În momentul de faţă principala motivaţie a păstrării dobânzii este legată de stabilitatea cursului de schimb, un element care se pare că este prioritatea numărul unu a BNR. Eu cred că pe lista de priorităţi a BNR ar trebui să îşi facă loc şi reluarea creşterii economice", spune Radu Crăciun, director de investiţii la Eureko Pensii.

Şi analiştii locali tind să fie mai preocupaţi de evoluţia preţurilor şi consideră că BNR a făcut deja paşi pentru a încuraja economia.

"Ţinând cont de faptul că rata inflaţiei este în creştere şi probabil va rămâne ridicată putem concluziona că rata reală a dobânzii este în scădere faţă de perioada anterioară şi, prin urmare, stimulativă pentru economia reală. Mai mult, lipsa unei activităţi excesive pe piaţa valutară în ultimele luni indică o anumită relaxare în ceea ce priveşte evoluţia cursului de schimb şi posibilul impact asupra stabilităţii financiare. Practic, prin permiterea existenţei unui exces de lichiditate pronunţat pe piaţa monetară, BNR încearcă să ţină ratele de dobândă la un nivel scăzut şi să ajute astfel economia", spune Nicolaie Alexandru-Chideşciuc, economistul-şef al ING Bank. El notează că cel mai important efect al scăderii dobânzilor este asupra celor care au credite în derulare şi vor trebui să suporte astfel rate lunare mai mici.

"Reluarea creşterii economice nu depinde de politica Băncii Naţionale, care a folosit întregul său arsenal de instrumente pentru a menţine stabilitatea financiară, astfel încât România este printre puţinele state în care nicio bancă nu a trebuit să fie ajutată de către autorităţi. BNR poate influenţa prin intermediul politicii monetare în principal nivelul dobânzilor interbancare, în timp ce dobânzile practicate pentru clienţi depind de bonitatea clienţilor, riscul de credit, cadrul legislativ, încrederea în evoluţia economiei", spune Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank.

Matei Păun consideră însă că leul este menţinut în mod artificial supraevaluat, unul din motive fiind şi facilitarea plăţii ratelor la creditele în valută, care reprezintă circa două treimi din împrumuturile acordate sectorului privat.

"Dacă vor să salveze sectorul bancar, să impună o capitalizare mai zdravănă, austriecii, grecii, francezii să aducă bani de acasă. De ce să lovească întreaga economie? BNR doar subvenţionează sectorul bancar şi consumul. O monedă puternică înseamnă preţuri scăzute la importuri şi nu de asta e nevoie acum", spune Păun.

Ceva mai optimistă este Georgiana Constantinescu, analist la Credit Europe Bank, care consideră că BNR ar putea să reia reducerea ratelor, însă abia în primăvara viitoare.

"Ţinând cont de evoluţiile negative de pe plan economic, o eventuală majorare a ratei de politică monetară nu ar aduce decât presiuni negative suplimentare. Mai mult, ne aşteptăm ca presiunile inflaţioniste generate de majorarea taxei pe valoarea adăugată să se tempereze la începutul anului viitor. Astfel, în măsura în care nu vom asista la materializarea unor riscuri legate de climatul politic şi de respectarea angajamentelor asumate cu partenerii internaţionali, este posibil să asistăm la o reducere a ratei de politică monetară în primele luni ale anului 2011", spune Constantinescu.