Noua ambiţie a Turciei: să transforme Istanbulul în centru financiar

Redresarea rapidă a Turciei de pe urma crizei mondiale dă un nou impuls planului guvernului de a transforma Istanbulul într-un centru financiar internaţional care să rivalizeze cu Dubaiul sau chiar Londra, potrivit lui Ali Babacan, viceprim-ministru al Turciei, scrie The Wall Street Journal.

Oraşul în plină dezvoltare cu peste 13 milioane de locuitori este motorul unei redresări bazate pe consum ce a adus Turcia lângă China din punct de vedere al creşterii din trimestrul doi, cu o rată anuală de 10,3%. Sectorul bancar al Istanbulului s-a aflat în centrul acestui succes, iar un studiu realizat recent indică Istanbulul drept centrul financiar cu cea mai rapidă rată de creştere din lume.

Ce le stă turcilor în cale

Totuşi, planul Turciei pentru Istanbul se loveşte de obstacole importante. Economia turcă este mică raportată la cea a Chinei, a cărei simplă mărime a impulsionat centre financiare ca Shanghai şi Hong Kong.
Dubaiul a reprezentat pe de altă parte singura opţiune viabilă într-o perioadă în care economiile bazate pe petrol din Orientul Mijlociu dispuneau de lichidităţi importante, spune Edward Lazear, fost consilier în cadrul administraţiei lui George W. Bush. Londra şi New Yorkul între timp s-au bucurat de "inerţie" şi sute de ani de "aglomerări" de talente şi resurse. "Este posibil pentru Istanbul, dar acest statut este greu de atins", spune Lazear.

"Ştim că avem multe de făcut", spune Babacan, care este şi ministru al economiei. Totuşi, el crede că Turcia are de partea sa poziţia geografică, o tradiţie de mii de ani ca şi centru comercial şi o tendinţă de transferare a banilor şi puterii dinspre Vest către Est. Criza financiară internaţională n-a făcut decât să sporească atractivitatea Istanbulului, spune oficialul. Turcia are un sistem financiar care a fost "testat" în timpul crizei, trebuind remarcat faptul că guvernul nu a fost nevoit să salveze nicio instituţie financiară.

Astfel, deficitul bugetar al ţării s-a menţinut la un nivel scăzut şi a lăsat spaţiu pentru viitoare reduceri de taxe, în timp ce alte ţări cu mari centre financiare majorează taxele pentru acoperirea deficitelor, spune Babacan.

El admite că Turcia nu este China, însă enumeră printre atuuri politica externă a guvernului, atmosfera politică din ce în ce mai deschisă şi evoluţii cum ar fi expansiunea rapidă a Turkish Airlines.

Fără a numi Dubaiul, Babacan arată că Istanbulul este de asemenea mai bine poziţionat pentru a câştiga piaţa Orientului Mjlociu pe termen lung.

Bancherii nu se înghesuie încă

Totuşi, bancherii nu se grăbesc să profite de costurile relativ scăzute legate de spaţiile de birouri şi salarii din Istanbul.

"Turcia reprezintă o poartă de intrare în Europa, dar nu va putea ataca niciodată poziţia Dubaiului de centru financiar pentru Orientul Mijlociu. Dubaiul dispune de cea mai bună infrastructură şi nu are probleme de securitate cu ţările vecine ca Turcia", a declarat Albert Momdijan, din cadrul Crédit Agricole CIB.

Istanbulul a avansat foarte mult în ultimii ani, în condiţiile în care o clasă de mijloc în creştere alimentează un boom al consumului care transformă oraşul într-un centru al modei şi turismului. Oraşul reprezintă 27% din economia turcă şi 55% din comerţul extern, conform agenţiei de statistică Turkstat. Băncile din Turcia, susţinute de un regim strict ce a urmat prăbuşirii mai multor bănci în 2001, au rezistat bine în faţa crizei, jucând un rol important în redresare. "Este clar că potenţialul Istanbulului este mult mai mare, deci totul depinde de dorinţa guvernului de a-l duce către următorul nivel", a declarat Murat Yulek, preşedinte al TAIB, o bancă turcă de investiţii. Unii economişti se tem că avântul Turciei ar putea fi frânt de un punct slab al economiei: un cont curent care creşte atunci când economia alimentată de cerere avansează.