Războiul monetar sau cum se luptă de la distanţă guvernele pentru a-şi ajuta exportatorii

Tensiunile sunt în creştere pe pieţele monetare din întreaga lume, în condiţiile în care dis­cur­surile politice devin din ce în ce mai aprinse, iar ţările se lup­tă să-şi protejeze exportatorii, generând te­meri legate de posibile războaie comerciale, scrie The Wall Street Journal.

Mai multe ţări iau măsuri pentru de­pre­cierea monedelor lo­cale, cel mai im­portant caz fiind cel al Japoniei, care încearcă să sto­peze aprecierea ye­nu­lui după o creş­tere de 14% în­cepând cu luna mai.
În Statele Uni­te, Con­gresul ia în calcul o lege care "să pedep­seas­că" China pentru men­ţi­ne­rea monedei în mod artificial la un ni­vel scăzut, iar în Bra­zilia şeful băncii cen­trale a anunţat că ţara ar putea impune o taxă pe unele in­vestiţii cu venit fix pe termen scurt, ceea ce a contribuit la aprecierea realului.

Interesul naţional primează
În actualul context, unde multe econo­mii încă nu şi-au revenit de pe urma crizei finan­ciare, există temeri în creştere că stra­te­gii ar putea fi mai agresivi în a-şi proteja interesele de afaceri ale propriilor ţări.
O intensificare a protecţionismului reprezintă "un risc foarte mare", spune Erin Browne, analist în cadrul Citigroup.
La începutul acestei luni, guvernul ja­po­nez a intervenit pe pieţele monetare pen­tru prima dată în ultimii ani.
Pentru a stăvili creşterea yenului, Japonia a vândut mo­nedă locală în valoare de aproximativ 20 de mi­liar­de de dolari, cel mai amplu efort al aces­teia dintr-o singură zi, consideră traderii.
Japonia s-a alăturat astfel mai multor ţări asiatice cu pieţe emergente care combat aprecierea monedelor proprii pe o bază aproape zilnică, cum ar fi Coreea de Sud, Taiwanul şi Thai­landa. În America La­tină, Bra­zilia, Columbia şi Peru au intervenit de ase­menea pentru a tem­pe­ra creşterea mo­nedelor.

Tensiuni pe firul Washington-Beijing
Administraţia ame­ricană ar putea vo­ta o lege care să acuze sta­tele care îşi menţin vă­dit moneda depre­cia­tă de acordarea de sub­venţii ilegale de ex­port şi să ia măsuri co­merciale punitive îm­po­triva acestora.
Parte a problemei este că mişcările de pe pieţele monetare care stârnesc nemul­ţu­mirea băncilor centrale şi politicienilor sunt determinate de investitori pe termen lung.
Economiile mai puternice de pe pieţele emer­gente atrag capital de pe pieţele dez­vol­tate impulsionând cererea de mo­ne­de lo­cale. Între timp, inflaţia creşte în Asia, îm­pingând ratele dobânzii în sus.
Investitorii percep această diferenţă şi transferă banii dinspre vest către est.
Discursurile împotriva mişcărilor de depreciere monetară s-au înăsprit recent, în special în ceea ce priveşte Brazilia, unde moneda s-a apreciat cu peste 30% în raport cu dolarul de anul trecut în parte pentru că investitorii sunt atraşi de ratele dobânzii relativ ridicate de aici.

Brazilienii spun lucrurilor pe nume
Ministrul brazilian de finanţe Guido Mantega a criticat dur Statele Unite, Ja­po­nia şi alte ţări bogate despre care acesta spune că permit monedelor locale să se de­preciere pentru a impulsiona creşterea economiei, creştere ce este în detrimentul altor exportatori ca Brazilia.
"Suntem în mijlocul unui război mo­netar", a declarat Mantega. "Acesta este o ame­ninţare pentru noi pentru că ne afec­tează competitivitatea".
Şeful băncii centrale braziliene, care a in­tervenit pe pieţele monetare pentru a în­ce­tini aprecierea realului, s-a dovedit mai circumspect.
"Există o problemă monetară foarte gra­vă care trebuie rezolvată", a declarat Hen­rique de Campos Meirelles. El a decla­rat că majorarea taxelor pe infuziile de ca­pital din străinătate reprezintă o posibilitate.
Oficialii spun că rata dobânzii de 10,75% este necesară pentru moderarea in­flaţiei şi preîntâmpinarea unei supraîn­căl­ziri a economiei, însă aceasta atrage in­vestiţii im­portante din partea specu­la­torilor care se împrumută ieftin din Statele Unite sau Japonia şi investesc în Brazilia.
În condiţiile în care au loc alegeri pre­zidenţiale în Brazilia, problema realului puternic ar putea deveni cea mai im­portantă provocare economică pentru următorul preşedinte al Braziliei.
Dilma Rousseff, considerată câşti­gătoare aproape sigură a alegerilor, fiind susţinută de actualul preşedinte Ignacio Lula da Silva, susţine rata de schimb flotantă, însă economiştii ar putea exercita presiuni asupra sa în sensul unei intervenţii mai pronunţate.