ING: BNR a apărat cursul cu 11 mld. €
Banca Naţională a vândut circa 11 mld. euro din rezerva
valutară ca să stabilizeze cursul valutar, de la debutul crizei
financiare pe plan local, în octombrie 2008, apreciază
analiştii ING Bank. Suma reprezintă aproape jumătate din
volumul rezervelor pe care BNR le deţinea la începutul crizei. În
acest timp rezerva valutară a BNR a urcat cu 5 mld. euro, de la
27,3 la 32,6 mld. euro, însă doar datorită împrumuturilor externe
contractate de stat.
În schimb, fondurile deţinute efectiv de banca centrală au coborât
de la 14 mld. euro în septembrie 2008 la numai 4,2 mld. euro în
septembrie anul acesta. "Aceasta sugerează că BNR a vândut circa
11 miliarde de euro", spune Nicolae Alexandru, economistul-şef al
ING Bank. "În astfel de situaţii, de regulă BNR nu face
comentarii.
Aş avea însă o întrebare: cum au calculat? BNR cumpără şi vinde
valută prin multe operaţiuni. De multe ori cumpără ieftin şi vinde
scump. În momentul de faţă, nivelul înregistrat al rezervelor
este cel mai mare de când există România", a comentat pentru ZF
Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR. Dar şi datoria
externă este la cel mai ridicat nivel.
"DiferenŢa de la 4,2 miliarde de euro până la 32,6 miliarde de
euro - nivelul rezervelor valutare oficiale în septembrie 2010 -
este reprezentat de împrumuturile de la Comisia Europeană, Fondul
Monetar Internaţional şi ceilalţi investitori care au finanţat
deficitul bugetar (prin cumpărarea de eurobonduri - n. red.) şi de
rezervele minime obligatorii ale băncilor comerciale, de circa 6,5
miliarde de euro", spune Nicolaie Alexandru-Chideşciuc,
economistul-şef al ING Bank.
Împrumutul de la FMI (care a intrat direct în rezerva BNR, cu
excepţia unor rate care au mers la Trezorerie) reprezintă 11,2
miliarde de euro, iar cele contractate de la Comisia Europeană şi
investitorii străini pentru acoperirea deficitului bugetar, încă
10,7 miliarde de euro. În lipsa acestor împrumuturi, rezerva
valutară a BNR s-ar fi diminuat considerabil, amplificând astfel
imaginea de vulnerabilitate externă a României. Nu doar BNR a fost
însă nevoită să se împrumute în perioada de criză, ci şi marile
grupuri financiare internaţionale, inclusiv ING, care au apelat la
ajutorul statelor pentru a traversa furtuna.
Oficialii băncii centrale au arătat în repetate rânduri că nu sunt
dispuşi să tolereze mişcări prea abrupte de curs şi nici deviaţii
importante de la nivelurile justificate de condiţiile din economia
reală. De altfel, BNR şi-a făcut simţită prezenţa pe piaţa valutară
interbancară în repetate rânduri. Totuşi, leul a pierdut circa 20%
în faţa euro de atunci, cursul urcând de la 3,6 lei/euro în
octombrie 2008 până la un maxim de 4,4 lei/euro, atins în vara
acestui an. Doar în luna septembrie 2010 banca centrală a cheltuit
până la 900 de milioane de euro pentru a stabiliza cursul, potrivit
calculelor analiştilor ING.
"Aceste calcule arată că BNR ar putea să continue să protejeze leul
- scenariul pe care îl considerăm probabil - dar lucrurile s-ar
putea complica semnificativ începând cu anul 2012. Dacă situaţia
globală, dar şi pe plan local, nu se îmbunătăţeşte semnificativ,
leul s-ar putea deprecia faţă de euro şi în paralel să asistăm la o
reducere a rezervelor valutare ale BNR", spune Chideşciuc. Din 2012
România trebuie să înceapă rambursarea împrumutului de la FMI şi
Comisia Europeană de 20 de miliarde de euro, din care a făcut
trageri începând cu mai 2009.
Valuta împrumutată de stat se reflectă tot în bilanţul BNR, care
acţionează ca bancă a statului. Mai mult, când Trezoreria are
nevoie de lei pentru plăţile curente, face schimbul valutar cu BNR,
cedând euro, care intră astfel în rezervă, contra lei. Când aceste
împrumuturi vor ajunge însă la scadenţă, Ministerul Finanţelor va
da leii, iar BNR trebuie să dea euro.
Chideşciuc spune că ponderea tot mai mică a sumelor deţinute
efectiv de BNR în cadrul rezervelor valutare poate fi considerată o
vulnerabilitate, deşi sumele împrumutate pot fi utilizate de
asemenea, la nevoie, pentru stabilizarea cursului.