Firmele trebuie să se ocupe de business, nu de sute de plăţi la stat
Guvernul trebuie să fie mult mai transparent în momentul în care elaborează proiectele de lege şi de ordonanţe de urgenţă în domeniul fiscal, pentru că altfel ajunge în situaţia de a da dispoziţii pe care să le schimbe la numai câteva săptămâni, pentru că se dovedesc inaplicabile, au afirmat participanţii la seminarul "Impactul noilor modificări fiscale asupra mediului de business" care a avut loc ieri la Bucureşti, organizat de Ziarul Financiar în colaborare cu firma de consultanţă şi audit PricewaterhouseCoopers.
Nu nivelul taxelor este ridicat în România, ci numărul de taxe
şi contribuţii şi plăţi aferente acestora, care determină firmele
să aloce mai mult timp pentru administrarea fiscală a afacerii
decât pentru a se ocupa de businessul propriu-zis a spus ieri Peter
de Ruiter, partener la PricewarterhouseCoopers, liderul
departamentului de consultanţă fiscală şi juridică, la conferinţa
"Impactul noilor modificări fiscale asupra mediului de afaceri",
organizată ieri de Ziarul Financiar şi PricewaterhouseCoopers.
Dragoş Doroş, director Direcţia Legislaţie şi Taxe directe,
Ministerul Finanţelor, afirmă că există un proiect de lege care
prevede ca firmele să facă o unică declaraţie pentru toate plăţile
şi contribuţiile sociale. Claudia Medrega, Sorin Pâslaru
Criza
economică ce a dus la micşorarea drastică a veniturilor la buget a
determinat statul să modifice brutal legislaţia fiscală anul
acesta, iar cel mai mare impact asupra mediului de business l-a
avut majorarea TVA de la 19% la 24%.
Experţii PricewaterhouseCoopers apreciază că într-o primă fază
statul a strâns mai multe venituri la buget (încasările din TVA au
crescut cu 47% în august 2010 faţă de august 2009), dar ulterior
"loviturile" fiscale primite de mediul de business vor duce la
reducerea încasărilor în pofida majorării taxelor.
"Am asistat în ultimele şase luni la o cavalcadă de trei legi şi
şase ordonanţe de urgenţă în domeniul fiscal, începând din
martie, cu amânarea aplicării plăţilor anticipate şi terminând
în octombrie cu anularea impozitului minim", a spus Ionuţ
Simion, partener consultanţă fiscală,
PricewaterhouseCoopers
El apreciază că majoritatea noilor prevederi au fost în sens
restrictiv şi au dăunat mediului de business, iar puţinele măsuri
de impulsionare a activităţii economice - printre care scutirea de
impozit pe profitul reinvestit - nu au aplicare.
Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank România şi
preşedintele Consiliului Fiscal, apreciază că numărul mare de
plăţi pentru contribuţii şi taxe pe care trebuie să le facă o
companie, de peste 100, trebuie redus rapid până la nivelul
ţărilor dezvoltate, de circa 20-30.
Dumitru mai apreciază că statul ar putea mai degrabă să
micşoreze contribuţiile sociale decât să scadă cota de impozit pe
profit, pentru că ar creşte mai mult gradul de conformare al
companiilor. El afirmă că deşi nivelul impozitului pe venit este
de 16%, rata reală de impunere este de doar 6%. Rata reală de
impunere este calculată prin raportarea banilor încasaţi din
impozitul pe venit la volumul real al veniturilor determinat din
conturile naţionale, o metodologie prin care se calculează
produsul intern brut. Companiile preferă să plătească
angajaţii prin alte formule decât cele prin care sunt plătite
toate contribuţiile sociale aferente din cauza nivelului
ridicat al contribuţiilor, afirmă Dumitru.