Cum au fentat birocraţii din administraţie scăderea cu 25% a salariilor

Mai mult, în august, salariile bugetarilor din administraţie au crescut faţă de iulie cu 1,2%, procent cu care a scăzut salariul mediu net din întreaga economie.

În acelaşi timp, în sănătate şi în învăţământ, unde se iau în considerare şi angajaţii din mediul privat (şi care nu ar fi trebuit să aibă scăderi salariale în aceste două luni), reducerea salariului mediu a fost de 20%, respectiv de 27,3%. Acordarea de prime de vacanţă şi faptul că există bugetari care aveau venituri apropiate de nivelul salariului minim pe economie (de 600 de lei brut) - pentru care aplicarea reducerii de 25% nu era legală - sunt principalele motive pentru care nu se reflectă scăderea salariilor bugetare, sunt explicaţiile date de Statistică.
Deşi în evoluţia cheltuielilor de personal înregistrată la Ministerul de Finanţe se vede o scădere de peste 25% a cheltuielilor de personal faţă de aceeaşi perioadă anului trecut, este evident că o parte din instituţiile publice şi-au "securizat" bugetele de salarii.

"Dacă una din instituţiile publice - pre­cum ANAF, Curtea de Conturi, ministerele sau consiliile - a obţinut la rectificarea bugetară fonduri pentru acordarea de prime de vacanţă, este evident că nu vom intra încă pe făgaşul scăderii de 25%. Noi măsurăm ceea ce se întâmplă, iar atât timp cât aceste instituţii vor avea bani din alte fonduri pentru salarii, îi vor da oamenilor", susţine Silvia Pisică, director în cadrul Institutului Naţional de Statistică.

Ultima rectificare bugetară şi singura de anul acesta a avut loc după jumătatea lunii august, deci nu se poate explica de ce nu se vede în statistici scăderea salariilor funcţionarilor din administraţie. Cheltuielile de personal ale administraţiei locale sunt cele mai mari din sectorul bugetar: 4,3 mld. euro în 2009, urmate de cele ale administraţiei centrale - 3,6 mld. euro.
Totuşi, din statisticile INS lipsesc 260.000 de bugetari, adică o parte din angajaţii din Ministerul de Interne, cei din Ministerul Apărării şi angajaţii serviciilor secrete. Cu alte cuvinte, dacă reducerea de 25% a salariilor nu s-a aplicat celor 1,1 milioane de bugetari din evidenţa INS, este puţin probabil ca reducerea să se fi aplicat şi personalului care nu raportează date şi care consumă anual 40% din cheltuielile de personal, adică 4,1 mld. euro.

Pe de altă parte, la Finanţe se vede reducerea cheltuielilor bugetare convenită în acordul cu FMI. Astfel, dacă pe primele opt luni ale acestui an cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat au scăzut cu 6,9% faţă de perioada similară din 2009, scăderea din luna august 2010 comparativ cu august 2009 reflectă o scădere de 26,4%.
"Statistica lucrează altfel, pentru că la noi se observă scăderea de 25% a cheltuielilor de personal. Cel puţin în domeniul învăţământului şi al sănătăţii, la Statistică se iau în considerare şi salariile din mediul privat. În plus, pentru administraţia publică se foloseşte un eşantion diferit, dar este posibil să se fi acordat unele prime de vacanţă şi premii anuale", explică Gheor­ghe Gherghina, secretar de stat în Ministerul Finanţelor.