Am pierdut avantajul costurilor mici

România nu mai poate concura cu ţările emergente în ceea ce priveşte avantajul costurilor şi trebuie să-şi bazeze creşterea economică viitoare pe alţi factori.

În plus, deşi administraţia de la Bucureşti este obligată de criză să-şi ajusteze drastic cheltuielile bugetare şi are nevoie de asistenţă financiară internaţională, în mod paradoxal, circa 95% din banii nerambursabili care vin de la UE rămân necheltuiţi, lucru ce trebuie corectat de urgenţă, arată Joost Kuhlmann, director al Comisiei Europene (CE) pentru Finlanda, Bulgaria şi România din cadrul Directoratului General pentru Economie şi Finanţe.

O echipă de experţi ai Băncii Mondiale (BM) se află la Bucureşti pentru a definitiva recomandările pe care le va face Guvernului pentru reforma administraţiei publice, în cadrul acordului de finanţare externă cu FMI, CE şi BM. Banca Mondială participă la programul de asistenţă cu un împrumut de 1 mld. euro şi, în cadrul unei analize pe care o realizează de câteva luni, va face Guvernului recomandări privind reforma administraţiei.

Ieri, la o conferinţă privind analiza funcţională a administraţiei publice la care au participat şi reprezentanţi din CE, Joost Kuhlmann, director în cadrul Executivului de la Bruxelles, a susţinut că, în cazul României, criza economică a epuizat orice şansă de toleranţă fiscală: "România a avut şi va avea o situaţie fiscală foarte dificilă. Competitivitatea în ce priveşte costurile a scăzut şi România nu poate concura cu economiile emergente în ceea ce priveşte avantajul costurilor. Aceasta înseamnă că trebuie să îşi bazeze creşterea viitoare pe alţi factori".
Costul redus al forţei de muncă a însemnat, mulţi ani, un avantaj pentru România.
De-a lungul vremii, guvernele care s-au succedat au susţinut că România nu poate să meargă la infinit cu acest avantaj. În ultimii ani salariile au crescut, iar criza a obligat Guvernul să renunţe la diminuarea CAS plătite de angajatori, dar şi să majoreze TVA.