Cum îşi mănâncă pensiile românii între 30-40 ani cheltuind banii pe care ar trebui să-i pună deoparte
Noua lege a pensiilor poate merge la promulgare, după ce ieri Curtea Constituţională a declarat constituţional actul normativ care majorează vârsta de pensionare la 65 de ani şi rupe legătura dintre pensia primită şi salariul mediu brut pe economie.
Opoziţia, care a contestat legea pe motiv că este inechitabilă
şi injustă şi că a fost adoptată prin furt în Camera Deputaţilor, a
cerut preşedintelui Traian Băsescu să nu o promulge. Ministrul
muncii, Ioan Botiş, susţine că legea va aduce echilibrul de multă
vreme deficitar în bugetul pensiilor (aproape 1,5 mld. euro, adică
1,3% echivalent PIB, în 2009, care a fost acoperit din sume de la
bugetul de stat).
Chiar dacă, pe termen lung - într-un orizont de 10-20 de ani -
legea va echilibra bugetul de pensii, ea nu rezolvă un lucru extrem
de important, anume că, deşi obligă aproape pe toată lumea să se
asigure, rămâne deficitară în privinţa obligaţiilor de a contribui.
De pildă, cineva care pe cartea de muncă are salariul minim pe
economie (primind restul de salariu în mână) va contribui ca atare
şi s-ar putea trezi după 35 de ani de slujbă că nu are de primit
decât o sumă infimă la pensie. Cine are pe cartea de muncă salariul
mediu brut (1.836 de lei în iulie curent) nu va primi la pensie mai
mult de 700-800 de lei (la valoarea de acum actualizată cu rata
inflaţiei şi la punctul de pensie stabilit acum la 730 de lei), la
un stagiu obligatoriu de cotizare de 35 de ani şi la vârsta minimă
de pensionare de 65 de ani.
"Cine contribuie toată viaţa cu salariul mediu brut pe economie va
primi la sfârşitul stagiului de cotizare de 35 de ani, un punct de
pensie (730 de lei acum - n.n.). Dar cine cotizează, să spunem,
până la 40-45 de ani va primi mai mult, un punct şi jumătate, două.
Pensiile nu vor scădea, dar nu vor mai fi legate de salariul mediu
brut pe economie", spune Mihai Şeitan, fostul ministru al
muncii.
Dacă din 2000 până în prezent punctul de pensie în baza căruia este
calculată pensia era legat de salariul mediu brut pe economie,
reprezentând anumite procente din acesta stabilite anual de guvern,
potrivit noii legi acest lucru nu se va mai întâmpla.
Pensia va fi actualizată doar cu inflaţia şi, în primii 10 ani de
funcţionare, cu 50% din aprecierea reală a venitului mediu.
Cu alte cuvinte, dacă inflaţia creşte cu 5%, iar venitul mediu real
cu 10%, viitorul pensionar va primi 50% din acest procent, dar doar
în primii 10 ani de funcţionare a legii.
Ce înseamnă acest lucru? Datele arată că majorarea anuală a
salariului mediu brut trăgea cu el, în sus, pensiile întrucât
punctul de pensie putea creşte în funcţie de câţi bani avea
Guvernul, dar nu putea, potrivit legii, să scadă sub 37,5% din
valoarea salariului mediu brut utilizat la fundamentarea anuală a
bugetului asigurărilor sociale de stat. Noua lege nu mai garantează
nimic, ceea ce înseamnă că viitorii pensionari, acum tineri între
25 şi 40 de ani, s-ar putea să ajungă, dacă nu au decât o
contribuţie minimă, cu mult mai săraci decât actualii
pensionari.
"Pensia nu are legătură cu salariul mediu, este o contribuţie cu
care te asiguri şi, în definitiv, te priveşte", susţine
Şeitan.
Practic, acum cei care nu contribuie cu tot venitul brut la
sistemul de pensii îşi cheltuiesc în avans banii care ar trebui
să-i primească la pensie.
În Europa, doar Elveţia şi Malta mai leagă nivelul pensiilor de
salariul mediu brut, în rest, corelarea se face, de obicei, cu
nivelul inflaţiei.
Plata pensiilor înseamnă, anual, 10 mld. euro. În România, numărul
de salariaţi plătitori variază între 4,3-4,7 milioane de oameni,
dar din contribuţiile lor nu sunt acoperite cele 10 mld. euro,
deficitul fondului de pensii fiind anul trecut de 1,5 mld. lei (15%
din fond).
Opoziţia s-a declarat consternată de decizia Curţii Constituţionale
de ieri şi ameninţă că, dacă preşedintele Băsescu o promulgă, va
declanşa procedura de suspendare a acestuia din funcţie.
Preşedintele PNL, Crin Antonescu, şi cel al PSD, Victor Ponta, îi
cer lui Traian Băsescu să retrimită legea în Parlament.
PDL este de altă părere. Vicepreşedintele PDL Ioan Oltean a
declarat că deşi decizia Curţii a fost luată "la limită", cu 5
voturi pentru şi 4 împotrivă, calitatea şi valoarea hotărârii este
aceeaşi şi că nu există niciun impediment ca legea să nu fie
promulgată.
Cine este obligat să se asigure în sistemul
public
n Toţi cei care desfăşoară activităţi pe bază de contract
individual de muncă, inclusiv soldaţii, gradaţii şi
voluntarii;
n Funcţionarii publici;
n Cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntarii,
poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul
penitenciar, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi
siguranţei naţionale;
n Cei care sunt în funcţii alese sau numite în cadrul autorităţii
executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata
mandatului;
n Membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei
meşteşugăreşti;
n Persoanele care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an
calendaristic, echivalent cu cel puţin de patru ori câştigul mediul
brut anual utilizate la fundamentarea bugetului asigurărilor
sociale de stat şi care sunt: administratori sau manageri care au
încheiat contract de administrare sau de management (legea
specifică clar pentru aceştia că sunt obligaţi să contribuie în
condiţiile de mai sus, doar dacă nu au un alt job din care îşi
plătesc asigurarea); membri ai întreprinderii individuale şi
întreprinderii familiale; PFA; persoane angajate în instituţii
internaţionale, dacă nu sunt asiguraţii acestora;
n Şomerii;
n Persoane care realizează venituri din drepturi de autor,
convenţii civile sau contracte de colaborare;
n Avocaţii şi preoţii se pot asigura doar dacă doresc;
n Oricine vrea se poate asigura în sistemul public, dacă nu e
asigurat.
Ce pedepseşte legea
n Completarea cu bună ştiinţă de către un funcţionar a declaraţiei
de asigurare cu date nereale - infracţiune pedepsită de codul
penal;
n Nedepunerea la termen a declaraţiei; nerespectarea cotelor de contribuţie legale; nerespectarea bazei de calcul a contribuţiei; neplata penalităţilor de întârziere; neplata de către angajator, vreme de trei luni consecutiv, a contribuţiei sale; neplata de către asigurat, trei luni consecutiv, a contribuţiei sale; netransmiterea de către asigurat, trei luni consecutiv, la casa de pensii a declaraţiei nominale de asigurat - amendă de la 500 de lei la 10.000 de lei.
Cum te prinde fiscul?
n ANAF, Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP) şi casele de pensii
sectoriale îşi vor corela bazele de date pentru realizarea
evidenţei drepturilor şi obligaţiilor contributorilor la sistemul
public, dar şi la cel privat.
n Anual, după depunerea declaraţiilor fiscale, ANAF transmite CNPP
veniturile realizare de persoane fizice altele decât cele care
realizează venituri din salarii sau asimilate acestora.