Opinie Sorin Pâslaru: Există oarecare semne de revenire economică?

Menţinerea exporturilor la un nivel cu 25% mai mare faţă de anul trecut, reducerea numărului de companii care intră în insolvenţă cu circa 20% şi nivelul constant al şomajului în septembrie faţă de august ar putea fi primele semne că economia a încheiat perioada de declin abrupt.

Cu toate că reducerea salariilor bugetarilor şi majorarea TVA au fost un şoc pentru mediul de business, există unele date care arată că perioada de absorbţie a acestora se apropie de sfârşit.
Un semnal: tot mai mulţi manageri afirmă că piaţa scade, dar vânzările firmei lor se află pe o tendinţă ascendentă.

Alt semnal este că unele multinaţionale care au avut poziţiile îngheţate din ianuarie 2009 şi până în vara acestui an au început să caute oameni.
Un bun indicator din acest punct de vedere este ceea ce se întâmplă în cele patru mari firme de consultanţă, Big4 (PricewaterhouseCoopers, Ernst&Young, KMPG şi Deloitte), care au redeschis programele de angajări aproape de nivelele de dinainte de criză.
Firmele din Big4 sunt importante din acest punct de vedere pentru că absorb anual sute de absolvenţi de facultate care ulterior sunt "aruncaţi" pe piaţă în diverse poziţii în companii.

"Am reînceput în forţă angajările. Este foarte mult de muncă", spune un manager al unei astfel de firme. În 2009, şi aceste firme au mai micşorat numărul de tineri absolvenţi atraşi, iar faptul că încep să revină la numărul de angajări de tineri dinainte de criză arată că pe undeva, la nivelul investitorilor străini mai ales, începe să fie de lucru.
În Vest, mulţi spun că motoarele au repornit, iar firmele de servicii, de genul celor de consultanţă, au de asemenea de lucru din plin.
Doar ultimele date sunt mai îngrijorătoare, privind neputinţa SUA de a crea noi locuri de muncă la un nivel semnificativ şi decizia ca Rezervele Federale să intervină iarăşi prin măsuri "cantitative" pentru a asigura lichiditatea pe piaţa bancară, cu alte cuvinte să tipărească bani cu care să împrumute guvernul.
De asemenea, există o tensiune în creştere la nivel internaţional între marile blocuri economice SUA/Europa/Asia în ceea ce priveşte evoluţia cursurilor valutare, americanii fiind acuzaţi, mai ales de către statele emergente, că îşi depreciază moneda pentru a-şi ajuta economia.
Un alt punct cheie în perioada următoarea este decizia Comisiei Europene de a menţine sau nu măsurile de relansare economică, şi aici fiind încă în dispută ideea dacă este cazul ca focusul să fie schimbat total în ajustarea poziţiilor bugetare grav afectate de criză sau să mai continue politica de impulsionare a activităţii economice.
Un alt semnal negativ vine din Germania, unde creşterea exporturilor a mai slăbit în ultimele luni, faţă de începutul anului.

Dacă aceşti parametri externi nu se vor deteriora semnificativ, este posibil ca în perioada următoare economia românească să înceapă să mişte cât de cât. Un singur job nou creat aduce eventual un credit pentru o casă, o comandă de mobilă sau achiziţia unui frigider.
O posibilă problemă, viu disputată şi în paginile ZF în ultimele săptămâni, este că orice mică reluare a consumului avantajează importatorii, care beneficiază de un curs egal cu cel din 2004, deşi inflaţia a fost între timp de 42%.
Deci orice mică revenire a consumului ne aruncă iar în spirala euroizării şi prinde şi mai strâns economia în capacana expunerii valutare, spun unii analişti.
Dezbaterea despre unde ar trebui să se situeze cursul leu/euro este deschisă, cel puţin din punct de vedere ziaristic. Le rămâne profesorilor universitari, academicienilor şi factorilor de decizie să vină cu soluţii, mai ales că sunt şi plătiţi pentru asta.
Măcar să revină creşterea economică, orice riscuri ar (re)aduce.

Sorin Pâslaru este redactorul-şef al ZF