Privind de pe margine lupta dintre bancheri şi clienţi BNR cere ANPC să fie mai preocupată de ştiinţa bancară

Parlamentul va hotărî forma în care va fi adoptată ordonanţa de urgenţă privind contractele de credit pentru populaţie şi de-abia atunci Banca Naţională îşi va exprima opinia privind impactul asupra stabilităţii financiare, însă indiferent de forma finală, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) ar trebui să aibă o mai largă preocupare faţă de ştiinţa bancară, afirmă Bogdan Olteanu, viceguvernator al BNR responsabil cu direcţia juridică.

"Legiuitorul va lua decizia. Aceasta trebuie să fie în limitele Constituţiei şi ale Comisiei Europene. CE e gardianul tratatelor. Până nu vedem decizia Parlamentului nu putem emite un punct de vedere. Aşteptăm soluţia finală", a declarat Olteanu.
În acelaşi timp, el a recomandat ANPC - iniţiatorul Ordonanţei 50/2010 - să-şi îmbunătăţească capacitatea de dialog şi să aibă o mai largă preocupare faţă de ştiinţa bancară. "Un mai bun dialog şi o mai largă preocupare faţă de ştiinţa bancară ar fi de recomandat la ANPC."

Chiar dacă nu comentează conţinutul actului normativ care deja îşi produce efectele pe piaţa bancară, intervenţia lui Olteanu ca înalt oficial al BNR reprezintă o nouă ­formă sub care Banca Naţională susţine poziţia băncilor comerciale, după ce luna trecută Nicolae Cinteză, şeful supravegherii din BNR, a avut mai multe intervenţii prin care a criticat Ordonanţa 50 şi a invocat posibile pierderi pe care sistemul bancar le-ar suferi de pe urma aplicării actului normativ.

Totuşi, guvernatorul Mugur Isărescu a evitat până acum să intre în această dezbatere, nefăcând niciun comentariu privind ordonanţa şi implementarea acesteia.
În poziţia sa de ieri de la sediul BNR, Olteanu a salutat modul transparent în care Asociaţia Română a Băncilor (ARB) a făcut lobby în Parlament în contextul dezbaterii ordonanţei la Camera Deputaţilor.
Pe de altă parte, el a calificat drept "enorm" numărul de 98 de amendamente adoptate marţi de deputaţii din Comisia economică. Aceştia au avizat pozitiv, cu unanimitate de voturi, OUG 50 privind contractele de credit pentru consumatori, dar au votat şi 98 de amendamente. Multe sunt însă doar de formă.
"Parlamentul ne reprezintă pe toţi românii. Când ne vom pierde speranţa vom pierde speranţa în democraţie. Parlamentarii ştiu foarte bine ce discută, au acces la foarte multe informaţii existând o documentare solidă. 98 de amendamente este enorm", a spus Olteanu. Este una din rarele intervenţii publice de până acum ale viceguvernatorului BNR instalat în urmă cu aproape un an, el exprimând primele aprecieri ale băncii centrale la acest nivel ierarhic din poziţia de fost parlamentar cu experienţă. Avizul Comisiei economice din Camera Deputaţilor este doar consultativ, important fiind punctul de vedere al Comisiei de buget-finanţe, a mai spus viceguvernatorul BNR.
Cât priveşte recomandările adresate ANPC privind "preocuparea faţă de ştiinţa bancară", Olteanu întăreşte astfel mesajul băncilor comerciale care au tot susţinut că instituţia statului nu dispune de suficientă expertiză pentru a judeca impactul măsurilor decise pentru piaţa bancară şi nici nu a ţinut seama de recomandările breslei.
În măsura în care Camera Deputaţilor ar adopta modificări substanţiale la textul ordonanţei, rezultatul nu ar fi decât bulversarea totală a pieţei, în condiţiile în care băncile şi-au modificat deja sistemele informatice şi au semnat acte adiţionale cu mai mulţi clienţi pe baza regulilor deja în vigoare.
Prin amendamentele Comisiei econo­mice au fost fixate costurile legale impuse de lege, cum ar fi taxele notariale, taxele de intabulare, taxele de timbru, care nu figurau în textul iniţial al ordonanţei şi care creau posibilitatea deschiderii de noi procese între clienţi şi bănci. De asemenea, a fost prevăzut clar numărul maxim de 4 comisioane care pot fi percepute de bănci.

Ordonanţa va merge la Comisia de buget-finanţe şi apoi în plen. Guvernul s-a angajat faţă de FMI să rezolve problema retroactivităţii aplicării prevederilor actului normativ.

O bursă a instrumentelor de plată?
Jucătorii din piaţă au nevoie de o bursă a instrumentelor de plată - bilete la ordin, cecuri şi cambii - prin care să se asigure scontarea şi care ar creşte atractivitatea acestor instrumente, consideră Bogdan Olteanu.
"Senzaţia este că piaţa are nevoie de aşa ceva. O piaţă secundară, o platformă de tranzacţionare a instrumentelor de plată. Rămâne să discutăm cum este mai atractiv. Există o varietate de forme. Poate să fie o reglementare legală sau un mecanism la nivelul băncilor - autoreglementare. În prezent lipseşte modalitatea de scontare, de transformare în bani a acestor instrumente."
El afirmă că dosarele penale care urmăresc infracţiuni cu cecuri se soldează în proporţie de 99% cu neînceperea urmăririi penale (NUP), pe motiv de lipsă a pericolului social, ceea ce alimentează lipsa de încredere în rândul comercianţilor şi al băncilor.