În câteva zile unda de poluare din Ungaria ajunge prin Dunăre şi în România

"Valul de poluare a intrat pe data de 5 octombrie în Dunăre, unde s-a înregistrat o creşterea PH-ului de la 9,1 la 9,5. Conform calcu­le­lor, timpul de propagare dintre Budapesta şi Baziaş este de 4-5 zile. În urma acţiunilor de decontaminare ale autorităţilor ungare PH-ul (indicator de încărcare cu substanţe chimice cu caracter alcalin - n.r.) râul Marcal a scăzut de la 12-13 cât era anterior la 10. Pentru acest lucru au fost turnate în râu peste 400 de tone de nitrat de calciu şi magneziu pentru a preveni contaminarea Dunării", a spus ieri Ana Maria Tănase, purtător de cuvânt al Administraţiei Naţionale Apele Române.

Potrivit ei, autorităţile române colectează probe de apă la fiecare trei ore pentru a determina nivelul de poluare din Dunăre.

Deocamdată nu se poate spune cu exac­ti­tate cât de mult va fi afectată România de valul poluant din Ungaria, însă la o con­cen­traţie de 13-14 a PH-ului apei nivelul de poluare este ex­trem de periculos, având caracter de ardere, a precizat Tănase.

Mal activează şi în România?

Compania ungurească Mal, care este controlată de investitori maghiari, are opera­ţiuni şi în România, deţinând firma MAL-Product SRL din Miercurea Ciuc.

MAL-Product, la care lucrează în jur de 45 de angajaţi, are ca obiect de activitate fabri­carea coşurilor termoizolante, a accesoriilor afe­rente (tuburi şi armături) din aluminiu şi inox, respectiv folii din aluminiu. Firma a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 3,89 mil. lei şi un profit brut de 154.000 de lei.

Presa internaţională a asemănat dezastrul ecologic de la fabrica de alumină din Ungaria cu cel petrecut în urmă cu 10 ani în România la Baia Mare.

Ce s-a întâmplat în 2000 la Baia Mare?

Atunci, ca urmare a ploilor abundente, 100.000 de tone de apă contaminată cu cianură de la exploatările de aur de la Baia Borsa şi Baia Mare s-au deversat în râul Tisa provocând moar­tea a 1.240 de tone peşte şi poluarea sur­selor de apă potabilă pentru 2,5 milioane de oameni.

În locul haldei de steril de lângă Baia Mare a rămas şi astăzi un lac de cianură.

Dezastrul din Ungaria este de şapte ori mai pe­riculos decât incidentul din Baia Mare şi poate necesita mult timp pentru a fi neutralizat din cauza metalelor grele şi a sodei caustice care for­mează un mix foarte toxic, potrivit unui expert al Greenpeace citat de publicaţia Al Jazeera.

Unde se pot întâmpla şi în România accidente de genul celui din Ungaria?

Accidentul din Ungaria aduce în prim-plan problema iazurilor cu materii toxice din Ro­mânia, multe dintre ele rămase neecologizate.

Investiţiile de mediu au rămas pe ultimul loc în cadrul priorităţilor investitorilor care au realizat exploatări industriale sau miniere, ceea ce face ca riscurile unor dezastre ecologice să fie ridicate şi pe teritoriul României.

În România există sute de astfel de depo­zite de deşeuri rămase în urma exploatărilor sau care se află şi în prezent în exploatare. Ris­cul principal îl constituie fisurarea unui mal sau dig ca urmare a ploilor şi deversarea deşeurilor în râuri sau Dunăre.

"Din cunoştinţele mele, nu sunt probleme. Sunt vechile iazuri de decantare rămase de pe urma exploatărilor miniere şi care conţin metale grele însă nu ne-au fost semnalate probleme pe această linie şi sunt verificate şi puse în siguranţă", spune Octavian Popescu, directorul general din cadrul Gărzii de Mediu.

Două obiective în România asemănătoare cu cele de la compania Mal din Ungaria sunt situate în apropierea fabricilor de alumină Alum din Tulcea şi Cemtrade din Oradea.

Ce investiţii necesită ecologizarea depozitelor de deşeuri?

Ruşii de la Vimetco, cheltuiesc anual circa 500.000 de dolari la Alum Tulcea pentru eco­logizarea iazului de decantare situat pe 50 de hectare şi umplut cu şlam roşu, noroiul care a omorât cel puţin patru persoane în dezastrul din Ungaria. Fabrica de alumină a fost deschisă anul trecut după doi ani, timp în care a fost închisă pentru modernizare.

În România, principalele zone de risc sunt situate în judeţele Maramureş, Hunedoara şi Alba. Numai în Maramureş, zonă minieră tra­di­ţ­ională, există peste 65 de milioane metri cubi de reziduuri poluante provenite din industria mi­nieră în nouă din cele 25 de iazuri de decantare prezente în judeţ.

În preajma exploatărilor minere din Valea Jiului, Hunedoara, haldele de steril sunt întinse pe o suprafaţă de 200 de hectare şi circa 14 iazuri de decantare. În judeţul Alba, care cuprinde exploatarea Roşia Montană, există alte 10 astfel de iazuri de decantare.