BNR: Creşterea bancarizării va aduce la lumină economia subterană

BNR încurajează folosirea instrumentelor de plată, în condiţiile în care gradul scăzut de bancarizare din România favorizează economia subterană.
Ruxandra Avram, şef serviciu în cadrul Direcţiei Stabilitate Financiară din BNR, a declarat recent că intensificarea gradului de bancarizare va determina aducerea la lumină a economiei subterane.

Potrivit unui studiu realizat de compania de consultanţă AT Kearney la cererea Visa, extinderea plăţilor cu cardul este un pas esenţial pentru aducerea sub control a economiei nefiscalizate, care este încurajată de ponderea mare a plăţilor cash - foarte dificil de urmărit.
Reprezentanta BNR a amintit printre coordonatele băncii centrale în acest domeniu eliminarea riscurilor de contrafacere a instrumentelor de plată şi de fraudă prin intermediul acestora şi asigurarea finalizării şi decontării plăţilor în condiţii optime.

"BNR facilitează competiţia pe piaţă şi nu impune utilizarea anumitor instrumente de plată, ci doar solicită existenţa elementelor obligatorii pe care aceste instrumente trebuie să le conţină, precum şi respectarea regulilor de procesare în sistemele de plăţi autorizate", a explicat Avram.
Ea a menţionat că instrumentele de plată cu risc sunt cardurile şi instrumentele de plată cu acces la distanţă. "Instrumentele de plată trebuie să fie sigure astfel încât să se asigure men­ţinerea încrederii publicului în moneda naţională."

Avram susţine că în sfera de responsabilitate a băncii centrale nu intră relaţia bancă - client în ceea ce priveşte decontarea plăţilor, banca centrală asigurând prin reglementările emise finalizarea transferurilor de fonduri între prestatorii de servicii de plată.
Instrumentele de plată pot să fie de tip transfer credit (ordin de plată), de debit (cec, cambie, bilet la ordin), de tip debitare directă sau de plată electronică.
Plăţile prin bilete la ordin, cecuri şi cambii refuzate de bănci au crescut în primul semestru cu peste 20% faţă de perioada similară a anului trecut, la 4,8 mld. lei. Valoarea medie a unei solicitări respinse a urcat cu 57,5%, la 25.861 de lei. În luna mai valoarea medie a unui refuz la plată a atins un nivel maxim, de 31.856 de lei.
Informaţiile specifice incidentelor de plăţi aferente cambiilor, cecurilor şi biletelor la ordin, raportate de bănci şi de sucursalele din România ale băncilor, sunt gestionate de Centrala Incidentelor de Plăţi (CIP).
Avram a precizat că existenţa incidentelor de plată din CIP denotă neîndeplinirea obligaţiilor asumate de emitenţi şi a dat ca exemple cecurile fără acoperire, biletele la ordin şi cambiile necolaterizate la scadenţă, completarea abuzivă de către beneficiari a instrumentelor de plată emise în alb sau prezentarea la plată după data prevăzută de lege.