Kazahii de la Rompetrol ies la atac: "Am făcut mai multe propuneri statului. Nu am primit niciun răspuns"

KazMunaiGaz, compania de stat care controlează integral grupul petrolier Rompetrol, iese la atac după ce statul român a pus sechestru asupra rafinăriei Petromidia şi a catalogat ca ilegală plata parţială a datoriei de 571 de milioane de euro şi conversia în acţiuni a restului datoriei.

Kazahii spun că de un an au venit cu mai multe propuneri de rezolvare a problemei datoriilor a căror scadenţă a expirat în septembrie anul acesta, dar că niciodată nu a primit un răspuns ferm din partea autorităţilor de la Bucureşti. Mai mult, compania susţine că răscumpărarea acţiunilor de la statul român, care acum a ajuns să controleze peste 44% din Rompetrol Rafinare, este un compromis pe care KazMunaiGaz îl face şi nicidecum o obligaţie.

Pe de altă parte, deşi statul a spus că va ataca decizia luată de kazahi privind răscumpărarea parţială a obligaţiunilor pe motivul că legal nu puteau să achite doar o parte din datoria de 571 de milioane de euro, până acum nu a fost luată nicio măsură concretă în acest sens, ameninţările fiind deocamdată doar la nivel declarativ.

Benzină şi motorină în loc de bani

"Discuţiile pe acest subiect cu oficialii statului au început de acum un an şi speram că vom găsi o acceptare a mesajului nostru din partea Guvernului. Am făcut mai multe propuneri. Prima a fost să amânăm termenul de răscumpărare cu 3-5 ani. A doua a fost să răscumpărăm în parte cu produse petroliere aceste obligaţiuni. Nu am primit niciun răspuns. Noi facem un compromis în ceea ce priveşte manifestarea interesului privind achiziţia acţiunilor de la statul român. Până acum am investit deja 1,5 miliarde de dolari în companie. Nu avem niciun semnal din partea statului român privind intenţia acestuia de a-şi vinde acţiunile", spune Dmitry Grigoryev, directorul financiar (CFO) al grupului Rompetrol.

KazMunaiGaz a luat decizia ca la sfârşitul lunii septembrie să plătească numai 54 de milioane de euro din datoria de 571 mil. euro către Ministerul Finanţelor, restul sumei fiind convertit în acţiuni. Astfel, Ministerul Finanţelor devine acţionar minoritar al Rompetrol Rafinare, cu un pachet de 44,6%, în baza unei ordonanţe de urgenţă emisă în 2003 în favoarea Rompetrol, controlată pe atunci de Dinu Patriciu, şi semnată de Mihai Tănăsescu, Adrian Năstase şi Dan Ioan Popescu.

"Înainte de a realiza conversia obligaţiunilor, am avut o întâlnire cu viceministrul kazah al petrolului şi gazelor şi cu premierul Emil Boc. Guvernul a venit cu propunerea amânării cu trei luni a termenului de 30 septembrie printr-o ordonanţă de urgenţă. Legal, acest lucru nu a fost posibil, aşa că singurul lucru legal pe care l-am putut face a fost ca la sfârşitul lunii septembrie să luăm decizia conversiei celor 22,7 milioane de obligaţiuni în acţiuni", a mai spus oficialul Rompetrol.

Răscumpărarea acţiunilor? Compromis, nu obligaţie

În ceea ce priveşte răscumpărarea acţiunilor de la statul român, kazahii spun că nu sunt obligaţi să facă acest lucru.

"Conform convenţiei de emisiune, există un drept de preferinţă legal la o eventuală vânzare a acţiunilor de Ministerul de Finanţe. Am spus că sutem dispuşi să le cumpărăm, dar nu suntem obligaţi. La început credeam că avem un parteneriat cu statul român, dar după sechestrul pus asupra activelor Rompetrol Rafinare e dificil de înţeles această poziţie de parteneriat. Totuşi, în sensul acesta, ne-am întors cu propunerea de a răscumpăra aceste acţiuni de la statul român în următorii cinci ani. Aceasta a fost propunerea noastră la care nu am primit niciun răspuns", mai spune Grigoryev.

Ce a observat observatorul statului?

Deşi la nivel declarativ reprezentanţii statului sunt extrem de activi, la nivelul acţiunilor concrete măsurile lipsesc. Kazahii spun că încă de la aprobarea acestui instrument cu obligaţiuni agreat în 2003 de autorităţile din România, un observator al statului a avut mereu un loc în consiliul de administraţie al companiei. Acelaşi observator era şi în 2007 când Patriciu a vândut cu 1,6 miliarde de dolari Rompetrol către KazMunaiGaz cu tot cu datoriile Petromidia.

"De când au fost emise aceste obligatiuni, Guvernul României putea avea un observator pe lângă consiliul de administraţie. Când a fost vândut pachetul iniţial de 75% din Rompetrol către noi, acel reprezentant nu era acolo. Puteau participa la orice decizie cu un observator, dar cu toate acestea nu au făcut-o niciodată. Puteau să listeze aceste obligaţiuni pe Bursă şi puteau câştiga sute de milioane de dolari, dar la fel nu au făcut acest lucru", explică reprezentantul Rompetrol.

Rompetrol nu are deloc bani, iar fondurile vin de la kazahi

Problema este că în 2007 România încă mai avea creştere economică şi nimeni nu-şi punea problema că trei ani mai târziu va rămâne fără bani de pensii, astfel că va fi obligată să împrumute miliarde de euro de la FMI, context în care datoriile Rompetrol au devenit o sursă importantă de venituri.

Nici kazahii nu au anticipat acest lucru, în 2007 spunând că nu va fi nicio problemă legată de achitarea acestor datorii, pentru ca acum să admită că nu mai au bani iar guvernul de la Astana este din ce în ce mai nemulţumit privind această achiziţie care până acum şi ani buni de acum încolo va genera doar pierderi.

"Toate fondurile care intră acum în Rompetrol sunt de la compania-mamă. Rompetrol nu are bani şi mi-e teamă că prin achiziţia acţiunilor de la statul român fondurile pentru investiţii se vor diminua. Cred că mai avem câţiva ani până vom ajunge pe profit. Funcţionăm acum sub presiune din partea guvernului kazah. KazMunaiGaz este o companie de stat, iar guvernul nu este mulţumit de modul în care merg lucrurile din punctul de vedere al pierderilor financiare", mai spune Grigoryev. El vorbea în urmă cu două luni şi de o posibilă închidere a rafinăriei Petromidia.

Reprezentantul Rompetrol a mai precizat că modul de a acţiona al statului român poate escalada la final într-un conflict diplomatic.

"Nu sunt bani în companie. Încercăm să facem tot posibilul şi faptul că până acum am menţinut un low profile nu înseamnă că suntem slabi. Sper ca guvernul să găsească o soluţie. Noi am respectat legislaţia, am venit cu multe propuneri, dar nu am primit niciun răspuns. Ceea ce se întâmplă acum poate escalada până la urmă la un conflict diplomatic, dar suntem deschişi la dialog în continuare", a conchis CFO-ul grupului Rompetrol.

Ce spune convenţia de emisiune

Art. 5 (...) Dobânzile datorate conform art. 3 din Ordonanţa de Urgenţă, sumele rezultate din transferul obligaţiunilor, precum şi cele aferente răscumpărării acestora, prevăzute în acelaşi act normativ, sunt supuse regimului juridic al creanţelor bugetare. Aceste sume care se cuvin statului se virează la bugetul de stat, pentru nevirarea lor la scadenţă, datorându-se şi calculându-se accesoriile prevăzute de lege pentru neplata la scadenţă a creanţelor bugetare şi aplicându-se, în mod corespunzător, procedura de executare silită prevăzută de reglementările în vigoare privind colectarea creanţelor bugetare(...)
Art. 9 Având în vedere că, la opţiunea Emitentului, obligaţiunile nerăscumpărate în condiţiile art 5 din Ordonanţa de Urgenţă sunt convertibile în acţiuni la Data Scadenţei, iar Obligatarul sau Obligatarul Dobânditor nu poate determina modalitatea răscumpărării obligaţiunilor, acestea vor fi convertite în acţiuni având un rang pari passu cu acţiunile ordinare existente la Data Emisiunii.
Art. 10 Investitorul care deţine pachetul majoritar de acţiuni al Rompetrol Rafinare are drept de preferinţă la cumpărarea acţiunilor rezultate din conversie.