România, în top zece la producţia de lapte în UE, însă doar unu din cinci litri ajunge în fabrici

Autor: Mihaela Popescu 11.10.2010

Lipsa fermelor mari şi a implicării crescătorilor de animale în procesarea laptelui face ca industria locală să genereze afaceri de circa 900 de milioane de euro anual, de trei ori sub potenţialul generat de cei 4,7 miliarde de litri de lapte produşi anual, din care doar 20% ajung în industria de procesare.

Costurile de producţie a laptelui în România sunt mai mici decât în Ungaria, Polonia sau Slovacia, potrivit datelor dintr-un raport al Consiliului Concurenţei. Pe de altă parte, cele mai recente comparaţii de preţuri în UE realizate de Eurostat (institutul de statistică al Uniunii Europene) arată că România avea în 2008 cel mai scump lapte proaspăt în retail.

Pe piaţa locală, laptele proaspăt de vacă pleacă la un preţ mai mic de 1 leu pe litru de la ferme şi ajunge pe rafturile magazinelor cu 3-4 lei pe litru. Scăderile de preţ vor veni doar din eficientizarea producţiei, prin crearea mai multor cooperative de fermieri care să se implice în acelaşi timp şi în industria de procesare a laptelui, este concluzia investigaţiei Consiliului Concurenţei pe piaţa laptelui finalizată în luna septembrie a acestui an.

"Din cauză că structura exploataţiilor este foarte fragmentată, este greu de eficientizat transportul laptelui către fabricile de procesare: un procesator lucrează cu mii de furnizori, ceea ce implică costuri mari. Pe piaţă există multe puncte mici de colectare care generează la rândul lor costuri", explică Mariana Irimia, inspectorul de concurenţă care a coordonat investigaţia CC pe piaţa laptelui.

La nivelul ţării sunt 850.000 de exploataţii de vaci - cel mai mare număr din UE -, dar 90% sunt ferme de familie, cu 1-2 animale. Mai mult, în 2008 doar 179.000 de exploataţii, adică 21% din total, vindeau laptele direct către procesatori. Datele din raport arată că doar unu din cinci litri de lapte produşi la nivel local ajunge în industria procesatoare, restul producţiei având ca destinaţie autoconsumul (40%) sau vânzarea directă (36%). Spre comparaţie, în Uniunea Europeană majoritatea exploataţiilor sunt de mărime medie (de la 10 la 100 de animale), iar aproape 60% din laptele crud este procesat de către cooperative - forme organizatorice ale fermierilor care deţin şi capacităţi de procesare.

Astfel, lipsa fermelor mari, în condiţiile în care industria procesatoare este în mâna a 7 grupuri mari de companii, face ca negocierile dintre procesatori şi fermieri şi costurile înregistrate pe lanţul de distribuţie să cântărească mai mult decât materia primă în formarea preţului final.

Valentin Blănaru, directorul general al Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL), susţine că doar transportul laptelui de la fermieri la fabrică reprezintă 30% din preţul de achiziţie al materiei prime. "Ipotetic vorbind, dacă eu cumpăr lapte cu un leu pe litru, mă mai costă 30 de bani analiza laptelui şi transportul lui de la fermă la fabrică. Pe urmă mai trebuie să plătesc ambalajul, personalul, costurile de procesare, distribuţie şi promovare, la care se adaugă taxele de magazin şi taxa pe valoare adăugată", a exemplificat el.

Industria procesatoare e în mâinile grupurilor străine

Cei mai mari zece procesatori de lapte de pe piaţă sunt deţinuţi de 7 grupuri internaţionale, potrivit datelor Consiliului Concurenţei.

Piaţa totală a lactatelor, incluzând importurile evaluată în prezent la puţin peste un miliard de euro, este considerată unul dintre segmentele industriei alimentare româneşti cu cel mai mare potenţial de creştere. Din acest motiv, piaţa este dominată de filialele locale ale multinaţionalelor Danone, FrieslandCampina, Hochland sau Lactalis, singurul producător cu capital autohton din top 5 fiind Albalact.

Volumul total al producţiei de lapte în România a fost de 4,7 miliarde de litri în 2009, potrivit datelor CC. La rândul lor, importurile reprezintă între 9% şi 12% din totalul laptelui procesat la nivel local, acestea fiind realizate în special în perioada iernii, când volumele scoase la vânzare de către fermieri scad cu circa 30% .

"Pe pieţele mari din UE, fermierii sunt şi acţionari la companiile de procesare a laptelui, ceea ce nu se întâmplă în România. De aceea, la nivel local negocierile dintre fermieri şi cei care cumpără laptele sunt foarte dure. 60% dintre fermierii pe care i-am intervievat în cadrul investigaţiei pe piaţa laptelui au declarat că preţul obţinut prin negociere cu cei care le achiziţionează produsele îi dezavantajează", a mai spus Irimia.

Industria locală, nesemnificativă pe piaţa UE

Deşi România se situează la jumătatea clasamentului celor mai mari ţări producătoare de lapte din UE, cu un volum de 232 de litri pe cap de locuitor pe an, înaintea majorităţii pieţelor din regiune şi la un nivel similar cu Anglia sau Cehia, industria locală a laptelui este nesemnificativă la nivelul pieţei UE.

Astfel, datele centralizate de CC arată că segmentul de procesare a laptelui a realizat în 2008 o cifră de afaceri de 3,4 miliarde de lei (0,92 mld. euro), asigurând locuri de muncă pentru aproximativ 14.800 de angajaţi. Procesatorii au iniţiat relaţii comerciale cu aproape 180.000 de expolataţii agricole pe parcursul întregului an.

În Uniunea Europeană, sectorul producţiei şi procesării laptelui rulează anual 800 de miliarde de euro, având aproximativ 12 milioane de angajaţi.

La nivelul producţiei de lapte, cota alocată României reprezintă doar 2,2% din nivelul producţiei totale din UE, pe care însă nu o atingem din acelaşi motiv al segmentării exploataţiilor: doar jumătate din fermele de vaci, adică circa 500.000 de exploatări, intră în sistemul de cote.