Bula speculativă a retrocedărilor o miză de 20 mld. € pentru Guvern şi cunoştinţele de partid

"Am vorbit deja cu brokeri şi ştiu exact la ce preţ o să vând acţiunile. Nu mă interesează dividendele Fondului şi nici că se listează la Bursă, am aşteptat din 2005 să îmi recuperez banii şi imediat ce intru în posesia acţiunilor le voi vinde. Vreau să închei cât mai repede acest capitol", a spus el.

Condamnarea statului român la CEDO pentru neregulile din procedura de restituire a proprietăţilor naţionalizate scoate la iveală faptul că niciunul dintre Guvernele ultimilor douăzeci de ani nu a vrut să îi despăgubească pe foştii pro prietari, ci doar a servit interesele persoa nelor din cercurile puterii. Cum miza des pă gubirilor este uriaşă, de peste 20 mld. euro, instituţii publice, oficiali de partid şi autorităţi locale au intrat cu toţii în ceea ce a devenit "bula speculativă a retro cedărilor".

Prin înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţii (ANRP) în 2005, premierul de atunci Călin Popescu Tă riceanu a mutat controlul asupra pro - cedurilor de retrocedare de la primăriile şi prefecturile din teritoriu la Centru în Bucureşti.

Astfel, o singură instituţie publică, a cărei conducere este numită prin ordinul Guvernului şi pe criterii politice (actualul preşedinte Crinuţa Dumitrean e susţinut de PD-L), a ajuns să centralizeze toate zecile de mii de dosare de despăgubire, să le evalueze şi în final să emită deciziile de despăgubire. Deşi guvernanţii au motivat existenţa ANRP prin urgentarea procedurii de despăgubire, după cinci ani de funcţionare a acestei instituţii, per soanele apropiate puterii au fost principalii beneficiari, procedeul de despăgubire fiind în prezent blocat. Mai mult, centralizarea procedeului de despăgubiri a permis unor persoane, printre care se află şi apropiaţi ai actualei puteri, să speculeze acest blocaj şi nenumăratele amânări intervenite în listarea Fon dului Proprietatea şi să cumpere la preţuri de chilipir drepturile de despă - gubire de la foştii proprietari. Fostul director general al Fondului Proprietatea - Ionuţ Popescu, un apropiat al PDL, a cumpărat peste 16 milioane de acţiuni la Fond. Având acces la informaţii privilegiate privind mersul evenimentelor (listarea Fondului, iniţierea unor noi legi sau ordonanţe de urgentă care reglementau activitatea Fondului), persoanele din cercurile puterii, a căror identitate sursele evită să o divul ge, au ajuns să deţină pachete importante de acţiuni la Fondul Proprietatea. Aceştia speră că se vor îmbogăţi atunci când Fondul se va lista la Bursă, având în vedere că au cumpărat acţiunile la mai puţin de 20% din valoarea nominală.

La extrema opusă, zeci de mii de foşti proprietari aşteaptă de ani de zile să fie despăgubiţi deşi au decizii finale şi irevocabile din partea instanţelor judecătoreşti. Blocajul de la ANRP a fost sancţionat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului care a deschis procedura pilot împotriva României în problema retro cedărilor. CEDO a semnalizat volumul uriaş de muncă, lipsa de resurse umane şi de materiale de la ANRP care sunt un obstacol în calea eficientizării procesului de despăgubiri.

Bilanţul celor cinci ani de funcţionare a ANRP, în care 3.500 de persoane au primit 6 mld. acţiuni la Fondul Proprietatea, iar alte 3.900 au primit despăgubiri în numerar de 350 mil. lei, arată că ar fi necesari zeci de ani de zile pentru a rezolva toate cele circa 50.000 de dosare înregistrate şi circa 21 mld.euro sau 15% din Produsul Intern Brut pentru a compensa foştii proprietari.

"înainte de înfiinţarea ANRP, procedura de despăgubire era mult mai scurtă pentru că cea mai mare parte din dosare se rezolvau la primărie. Acum este la Bucureşti o birocraţie excesivă şi multe persoane vin la noi la primărie să ne spună că sunt nemulţumite de cum decurge procedura la ANRP. Multe dintre dosarele trimise înapoi la primărie de către ANRP au lipsă documente care la momentul înregistrării, în 2005, nu erau necesare potrivit legislaţiei de atunci", a spus Denisa Ionaşcu, director juridic în cadrul Primăriei Iaşi.

Primăria Iaşi a primit aproape 7.000 de cereri şi notificări de retrocedare pe legile 10/2001 şi 247/2005, dintre care cea mai mare parte au fost trimise la ANRP cu propunere de restituire prin echivalent. La Primăria municipiului Bucureşti, numărul de solicitări este mult mai mare, doar pe legea 10/2001 fiind înregistrate 43.124 de dosare, dintre care peste 42.000 sunt în lucru.

Avocatul Iulian Lepa, specializat în despăgubiri la Fondul Proprietatea, explică care este drumul pe care un fost proprietar trebuie să îl parcurgă pentru a fi despăgubit.

"Primul pas este primăria, pe care fostul proprietar trebuie să o notifice că revendică un anumit imobil sau teren care i-a aparţinut lui sau rudelor sale şi a fost confiscat de stat. Aici apare şi primul proces prin care tribunalul dă o decizie prin care obligă primăria să retrocedeze bunul. Acest proces poate dura şi doi ani. Dacă fostul proprietar câştigă acest proces, primăria este obligată să dea decizie de restituire în natură sau în echivalent. Pasul al doilea este prefectura care verifică legalitatea deciziei luate de primărie, proces care durează 2-3 luni în provincie şi până la doi ani în Bucureşti. După ce dosarul de despăgubire primeşte avizul de la legalitate de la prefec - tură, acesta este trimis la ANRP", a spus Lepa.

Ajuns cu dosarul la ANRP, fostul proprietar trebuie să primească un raport de evaluare care stabileşte exact cât are de încasat pentru imobilul confiscat şi mai apoi să i se elibereze un titlu de despăgubire pe care stă scris valoarea despăgubirilor. Rapoartele de evaluare sunt întocmite de evaluatori independenţi agreaţi de ANRP, însă valoarea proprietăţilor a variat foarte mult pe parcursul ultimilor ani. Astfel pentru proprietăţile evaluate înainte de criza imobiliară, un fost proprietar a putut încasa despăgubiri pentru un teren în afara Bucureştiului cât încasează astăzi un fost proprietar pentru o vilă din centrul Capitalei.

în baza titlului de despăgubire, care este o creanţă asupra statului român, fostul proprietar poate opta pentru despăgubire în cash de până la 500.000 de lei (plătiţi în două tranşe, opţiune valabilă până pe 1 iulie) şi acţiuni la Fondul Proprietatea (o acţiune fiind echivalentul a 1 leu de despăgubire).

Din 2005 şi până în prezent la ANRP au fost înregistrate circa 50.000 de dosare de despăgubire, dintre care doar 4.400 au primit despăgubiri în numerar în cuantum total de 362 mil. lei, iar 3.900 de dosare au fost rezolvate prin acordarea de acţiuni la Fond în cuantum de 6,4 mld acţiuni, reprezentând jumătate din capitalul de care dispune Fondul. Altfel spus, statul român a cheltuit jumătate din Fond pentru a despăgubi circa 4.000 de persoane, în condiţiile în care mai are de despăgubit zeci de mii de persoane cu dosarele înregistrate sau în curs de înregistrare la ANRP. "Până la primirea banilor sau a acţiunilor se poate aşteapta ani de zile la ANRP", a fost de părere Lepa.

Drept dovadă a procesului greoi de soluţionare stau anunţurile lipite de stâlpii de iluminat public din faţa sediului ANRP din Calea Floreasca, unde diverşi avocaţi îşi oferă serviciile pentru a urgenta procesarea dosarelor la ANRP.

De fapt, foştii proprietari care iau legătura cu aceşti avocaţi, în speranţa unui sprijin, ajung să le vândă dosarele sau acţiunile contra unor sume mult sub valoarea cuvenită prin despăgubire, doar pentru a scăpa de drumurile la ANRP şi de aşteptări. Odată intrate pe mâinile acestor persoane, dosarele îşi găsesc surprinzător de repede rezolvare la ANRP, în condiţiile în care proprietarul de drept al despăgubirilor a trebuit să aştepte ani de zile.

Astfel au ajuns să intre în acţionariatul Fondului Proprietatea persoane cu intenţii pur speculative şi care nu au nicio legătură cu despăgubirile. "De neştiinţa acestor persoane, dar şi de nenumăratele amânări intervenite în procedura de listare a Fondului Proprietatea au profitat speculatorii care au cumpărat acţiuni de la foştii proprietari la preţuri mult sub valoarea nominală de un leu şi care aşteaptă să se îmbogăţească după ce Fondul va fi listat la bursă", a spus {tefan Iuraşcu, preşedintele Forumului Civic care reprezintă interesele unor foşti proprietari.

Avocatul Iulian Lepa este însă de părere că prin listarea la bursă a Fondului Proprietatea se va deschide o nouă cutie a Pandorei, pentru că situaţia foştilor proprietari va fi departe de a fi rezolvată prin acest eveniment.

"După primele luni de tranzacţionare a acţiunilor Fondului pe bursă se va deschide o nouă cutie a Pandorei. Dacă preţul de tranzacţionare al acţiunilor va fi sub valoarea nominală de un leu, atunci foştii proprietari pot da statul în judecată pentru a şi recupera restul de bani, rezultat din diferenţa între valoarea înscrisă pe titlul de despăgubire şi suma încasată prin vânzarea acţiunilor la Bursă la un preţ mai mic de un leu. Titlul de despăgubire pe care fostul proprietar îl primeşte drept despăgubire este o creanţă asupra statului român, iar o creanţă se consideră stinsă doar atunci când a fost integral achitată", a explicat avocatul.

Dacă valoarea acţiunii pe Bursă este mai mare de un leu, Iulian Lepa este de părere că fostul proprietar nu se poate considera supradespă gubit pentru că atunci când i s-a evaluat bunul confiscat nu a fost luat în calcul contravaloarea lipsei de folosinţă a bunului. Altfel spus, printr-un preţ mai mare de un leu al acţiunii, fostul proprietar este despăgubit şi pentru că nu putut folosi bunul zeci de ani.

Un alt mare semn de întrebare care planează asupra zecilor de mii de foşti proprietari este cum anume va reuşi statul român să îi despăgubească pe toţi dacă în ultimii cinci ani statul a cheltuit jumătate din Fond pentru a despăgubi circa 4.000 de persoane.

Mai mult, Guvernul a pus o pre siune şi mai mare asupra celor 6 mld. acţiuni rămase statului la Fond prin suspendarea pentru doi ani a plăţilor în numerar la ANRP.

"Statul român ar avea nevoie de 20 de miliarde de euro pentru a-i despăgubi pe toţi foştii proprietari. Acţiunile Fondului Proprie tatea nu vor ajunge decât pentru încă maxim 4.000 de persoane, restul dosarelor până la peste 50.000 riscând să rămână uitate prin beciurile ANRP. Din păcate, statul român nu are o strategie pentru despă - gubirea foştilor proprietari: a făcut Fondul fără a se gândi cum va evolua în timp. Chiar dacă prin lege este stabilit ca atunci când se termină capitalul Fondului, statul trebuie să aducă alte active şi participaţii la capital, este greu de crezut că se va întâmpla acest lucru. Aşa cum a suspendat pentru doi ani despăgubirile în numerar printr-o ordonanţă de urgenţă pentru a obţine venituri suplimentare la buget, mă aştept să apară o ordonanţă a Guvernului prin care statul să scape de obligaţia de a mai aduce active la capitalul Fondului atunci când acţiunile se vor termina", a conchis Lepa.