Angajaţii de la finanţe protestează din cauză că li s-au eliminat sporurile. Dar de ce aveau sporuri aşa de mari?
Un şir al protestelor a fost declanşat ieri în cel puţin 16 judeţe, sute de salariaţi din direcţiile de finanţe fiind nemulţumiţi din cauză că nu-şi mai primesc sporurile.
Sute de angajaţi aflaţi în subordinea Ministerului de Finanţe din Bucureşti, Bacău, Bihor, Dâmboviţa, Galaţi, Giurgiu, Piteşti, Mureş, Prahova, Satu Mare Hunedoara, Cluj, Buzău, Constanţa, Alba sau Timiş şi-au întrerupt ieri activitatea şi şi-au cerut înapoi sporurile eliminate odată cu venirea noului ministru, Gheorghe Ialomiţianu.
Ministerul Finanţelor a dat ieri un comunicat prin care spunea că "salariile angajaţilor din Ministerul Finanţelor Publice se clasează pe ultimul loc în sistemul bugetar", fără a preciza cum s-a ajuns în această situaţie. Potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică, Ministerul de Finanţe este singura instituţie publică care a avut un fond al stimulentelor mai mare decât fondul de salarii anul trecut: un buget de 187 de milioane de euro pentru plata salariilor şi un fond de stimulente de 212 milioane de euro, la un efectiv de aproape 32.200 de angajaţi. Ministerul de Finanţe are cel mai mare număr de angajaţi dintre toate ministerele din România.
Salariile din cadrul acestui minister au fost dintotdeauna dublate sau triplate prin sporuri, iar eliminarea acestor beneficii a dus la o diminuare mult mai mare decât cea de 25% în venituri, cum s-a întâmplat în cazul celorlalţi bugetari.
"Disproporţia de la Finanţe arată că s-a folosit o măsură prin care să-şi majoreze veniturile, situaţie care există de altfel în tot sistemul administraţiei publice. Şocul este mare, pentru că scăderea este mare. Problema de fond este de a corela productivitatea angajaţilor cu salariile - părerea mea este că nu e nevoie de toţi oamenii care sunt acum angajaţi în cadrul acestui minister", susţine Laurian Lungu, managing partner în cadrul Macroanalitica.
De altfel, unul dintre motivele invocate de preşedintele Traian Băsescu pentru remanierea fostului ministru de finanţe Sebastian Vlădescu a fost tocmai acordarea în continuare a sporurilor pentru angajaţii din acest minister.
"Sigur că am avut dreptate atunci când am spus că decizia mea de a continua să acord stimulente este întemeiată, pentru că nu se pot reduce salariile angajaţilor din Finanţe dintr-odată cu până la 58%. Legislaţia în vigoare permite şi în acest moment plata stimulentelor, reduse şi acestea cu 25%. E vorba doar de o decizie politică", a comentat Sebastian Vlădescu, fost ministru al finanţelor. Unul dintre motivele invocate de preşedintele Traian Băsescu luna trecută când Vlădescu a fost înlocuit cu Ialomiţianu a fost tocmai continuarea acordării de stimulente în Finanţe.
"Este clar că salariile lor se dublau sau se triplau prin aceste stimulente. În 2005- 2008 un inspector la Ministerul de Finanţe câştiga 7.000- 8.000 de lei cu uşurinţă, substanţial mai mult decât un salariat din mediul privat. La acea vreme, un consultant fiscal - echivalentul pentru poziţia de inspector de la stat - abia ajungea la venituri de 5.000 de lei", spune un fost angajat al Ministerului de Finanţe.
Un director în cadrul Ministerului de Finanţe avea un salariu de 7.822 de lei, potrivit datelor publicate pe site-ul ministerului, în timp ce la Ministerul Comunicaţiilor un director avea un salariu de 4.300 de lei în luna iulie a acestui an.