Ambasadorul Marii Britanii: La Londra au loc dezbateri aprinse privind natura capitalismului sprijinit de stat

Intervenţia statului într-o economie de piaţă, bazată pe principii capitaliste, pentru a preveni colapsul băncilor sau al marilor companii private este încă un amplu subiect de dezbatere la Londra, la doi ani de la falimentul istoric al băncii de investiţii Lehman Brothers, spune Martin Harris, ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti.

Pentru salvarea Royal Bank of Scotland şi Lloyds Banking Group, guvernul britanic a cheltuit zeci de miliarde de lire sterline. În cazul RBS, totalul fondurilor publice injectate depăşeşte 40 de miliarde de lire sterline, ceea ce face din această bancă, prezentă printr-o sucursală şi pe piaţa românească, una dintre cele mai ajutate instituţii financiare la nivel mondial.

"Băncile sunt pentru economie precum arterele pentru corpul uman. Banii sunt sângele, iar dacă pierzi prea mult sânge, corpul are foarte mult de suferit. Guvernele au fost puse în faţa unor decizii foarte dificile: să lase băncile să intre în colaps riscând ca întreaga economie să intre în colpas, sau să sprijine băncile până când economia îşi va reveni. Marea Britanie a ales ce-a dea doua soluţie prin preluarea unei părţi din activele bancare. La Londra, au loc dezbateri aprinse privind natura capitalismului sprijinit de stat", a explicat Martin Harris, ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, de ce a fost nevoit statul britanic, care a "predat" ideile economiei de piaţă sute de ani, să facă ce nu a făcut niciodată în istoria sa, adică să salveze entităţi private. România a fost nevoită să închidă bănci şi companii de stat pe pierderi în urmă cu 10 ani, pentru a respecta principiile economiei de piaţă.

În prezent, statul britanic controlează 84% din capitalul Royal Bank of Scotland, în timp grupul Lloyds este controlat de statul britanic în proporţie de 43%.

"Actuala criză este cea mai mare de la Marea Depresiune din 1939. Criza trebuie rezolvată la nivel naţional, iar guvernul britanic a răspuns crizei într-un mod în care se potriveşte naţiunii britanice. Găsirea unei soluţii la nivel internaţional a avut loc în cadrul întâlnirilor la nivel înalt dintre state, grupul G20 întrunit anul trecut la Londra, în timp ce statele din Europa Centrală şi de Est s-au întâlnit la Viena", a continuat oficialul.

Investitorii britanici preferă Asia României

România nu a fost niciodată una dintre priorităţile investiţionale ale Marii Britanii ale cărei interese s-au orientat în special către statele din Asia, având în vedere trecutul imperialist în fostele colonii ale statului britanic. De exemplu, în 2008, din totalul investiţiilor străine directe de 49 miliarde de euro atrase de România doar 1,5% provin din Marea Britanie în condiţiile în care primele trei locuri sunt ocupate de Austria, Olanda şi Germania.

"Pentru Marea Britanie, România nu este o piaţă tradiţională de investiţii. Cu toate acestea, pot să confirm că există interes din partea companiilor britanice să investească pe piaţa românească. Mai mult chiar, companiile româneşti sunt bine-venite să investească în Marea Britanie. Am fost recent într-o vizită la Cluj-Napoca şi cred că toate administraţiile locale ar trebui să fie la fel de deschise pentru a atrage investiţii străine. Pentru companiile mici şi mijlocii din IT, Clujul poate deveni un fel de Silicon Valley al României", a afirmat ambasadorul.

După nemţi, şi britanicii aşteaptă statul român să-şi plătească datoriile

Într-o recentă vizită în România, cancelarul german Angela Merkel a reclamat problemele pe care le întâmpină investitorii străini care au afaceri pe plan local.

Ea a cerut insistent statului român să-şi plătească datoriile către firmele germane şi a adăugat că investitorii germani i s-au plâns că, în privinţa atribuirii contractelor publice, lucrurile nu sunt în regulă.

"Cancelarul german are dreptate. Pot spune că şi firmele britanice au probleme în a-şi recupera banii de la statul român. Statul român trebuie să stabilească şi să respecte un calendar al plăţilor către companii, auditorii acestor companii trebuie să ştie că acest calendar este respectat. În privinţa contractelor publice, cred că România ar trebui să urmeze exemplul Poloniei şi să externalizeze auditarea ofertelor", a mai adăugat el.

Pentru ambasadorul Marii Britanii exporturile reprezintă soluţia ieşirii din criză.

"Dacă economia este în recesiune, nu trebuie să ne bazăm pe o singură piaţă şi pe cererea internă. Trebuie să devenim mai buni la exporturi. Este foarte important pentru România ca ieşirea din criză să aibă loc într-o situaţie mai bună decât cea în care era atunci când a intrat. România, la fel ca toate statele europene, este într-o competiţie tot mai acerbă cu China, stat care a devenit lider în tehnologiile cu emisii reduse de dioxid de carbon", a conchis Martin Harris.

Despre Martin Harris

• s-a născut la Edinburgh, Scoţia, în anul 1969
• a preluat mandatul de ambasador în septembrie pentru 4 ani
• a prezentat scrisorile de acreditare preşedintelui Traian Băsescu îmbrăcat în kilt
• are un blog unde relatează despre vizitele sale în România
• a studiat la Cambridge University, unde a obţinut diploma de licenţă în istorie. Are un master în administraţie publică
• şi-a început cariera profesională în Ministerul britanic de Externe în 1991
• din 1999 până în 2003 a condus programul Regatului Unit pentru dezvoltare în Federaţia Rusă la Ambasada britanică la Moscova.
• a fost consilier al Guvernului britanic pe probleme legate de Afganistan, Pakistan, Rusia şi alte foste ţări sovietice.