Euribor trece pragul de 1% după 15 luni, cât dobânda BCE, semn că băncile îşi revin

Dobânda Euribor la trei luni, principalul indicator al operaţiunilor de creditare de pe piaţa interbancară europeană şi, în acelaşi timp, una dintre componentele majore ale creditelor în euro cu dobândă variabilă, a urcat luni până la pragul de 1%, pentru prima oară după iulie 2009.

Creşterea Euribor reflectă faptul că sistemul bancar începe treptat să se repună pe picioare, creditorii renunţând la finanţările de urgenţă puse la dispoziţie de Banca Centrală Europeană în favoarea împrumuturilor reciproce. Avansul Euribor se va observa însă pe piaţa locală în creşterea dobânzilor la împrumuturi, în condi­ţiile în care creditele totale în euro ale populaţiei se ridicau la sfârşitul lui august la circa 51,6 mld. lei (puţin peste 12 mld. euro), potrivit BNR. Euribor a atins minimul record de 0,634% la sfârşitul lunii martie 2010.

Dobânda Euribor pe termen de trei luni, indi­catorul tradiţional care arată gradul de încre­dere din sectorul bancar, a ajuns la acelaşi nivel cu dobânda de referinţă a Băncii Centrale Europene (BCE) pentru prima oară în ultimele 15 luni, semnalând faptul că instituţiile financiare încep să deblo­cheze creditările reciproce, scrie Bloomberg. Dar această situaţie are şi o parte negativă, anume creşterea ratelor cre­ditelor în euro cu dobândă variabilă, legată de Euribor.

Euribor la trei luni a urcat la începutul săp­tămânii la 1%, au arătat datele furnizate de Federaţia Bancară Europeană. Indica­to­rul s-a apreciat de la un minim de 0,634%, înregistrat pe 31 martie anul acesta, după ce testele de stres bancare publicate spre sfâr­şitul lunii iulie au demonstrat că doar şapte din cele 91 de bănci din regiune au ne­voie să strângă mai mult capital pentru a se proteja în eventualitatea apariţiei unei noi crizei a da­toriilor. Avansul Euribor sugerează şi faptul că băncile încep să renunţe la pro­gra­mele BCE de acordare de lichidităţi, ce au fost demarate cu scopul de a combate re­ce­si­unea globală, iar ulterior au fost extinse în condiţiile în care criza datoriilor din Grecia a ali­mentat temerile potrivit cărora mai multe naţiuni din regiune ar putea avea probleme similare.
"Într-adevăr, există semne de nor­ma­lizare", a declarat Christoph Reiger, direc­tor al departamentului de strategie a dobânzii din cadrul băncii germane Commerzbank. "Orice bancă ce are acum acces la finanţare de pe piaţă nu s-ar duce la BCE pentru o do­bân­dă de 1%", a explicat Reiger.

Băncile renunţă la ajutorul BCE
Băncile din Spania, Portugalia şi Grecia şi-au redus dependenţa de finanţările BCE în septembrie, după ce temerile privind criza da­toriilor s-au mai temperat. Împru­muturile con­tractate de instituţiile finan­ciare din Spania au scăzut cu 11% faţă de august, până la 97,7 mld. euro, potrivit datelor furnizate de banca centrală a Spaniei. De asemenea, băncile elene s-au împrumutat mai puţin de la BCE pentru a doua lună consecutivă, utilizând 94,3 mld. euro pentru operaţiunile de refinanţare, conform băncii centrale a Greciei. Aceeaşi situaţie şi în Portugalia: băncile s-au împru­mutat cu 19% mai puţin în septembrie de la BCE.
Avansul dobânzii Euribor coincide cu un declin al Libor la trei luni (rata dobânzii la dolar pe piaţa interbancară londoneză), alimentat de speculaţiile potrivit cărora banca centrală americană (Fed) ar putea relua politicile de relaxare monetară, adică tipă­rirea de bani noi, pentru a stimula creş­te­rea economică.

Normalizarea nu se lasă aşteptată
Jean-Claude Trichet, preşedintele BCE, a declarat spre începutul lunii că semnalele potrivit cărora instituţiile bancare sunt din ce în ce mai puţin dependente de BCE sunt "o dovadă de normalizare", în mijlocul unei reveniri "moderate" în a doua jumătate a anului. Comentariile sale au venit la scurt timp după ce strategii BCE au lăsat nemo­di­fi­cată dobânda de politică monetară, la 1%.
În primă fază, BCE a împrumutat instituţiilor bancare sume nelimitate, la rata dobânzii de referinţă, pentru o perioadă de cel mult 12 luni. Chiar dacă strategii BCE au re­nunţat la operaţiunile de creditare pe ter­men de 12 şi 6 luni, instituţia încă oferă împru­muturi nelimitate cu scadenţă la o săp­tă­mână, la o lună sau la trei luni. De ase­menea, instituţia cu sediul la Frankfurt a început să cumpere şi obligaţiuni guverna­men­tale, după ce criza datoriilor din Europa a pus sub semnul îndoielii însăşi supra­vie­ţuirea monedei euro.
"Condiţiile privind lichidităţile s-au îmbunătăţit în zona euro, şi încă putem spera la rate ale dobânzii chiar mai mari. Nu are niciun sens să spui că, în perioade economice normale, Euribor ar trebui să se situeze la un nivel mai mic decât rata de refinaţare a BCE", a declarat Matteo Re­gesta, strateg pe probleme de dobânzi în cadrul băncii franceze BNP Paribas.