Angajaţii Amonil Slobozia pleacă după active la o firmă din Belize. Ce mai rămâne pentru acţionari?
După ce a pierdut activele, Amonil riscă să-şi piardă şi angajaţii, iar continuarea activităţii depinde de gazele primite de la grupul Interagro al lui Ioan Niculae. Între timp, acţionarii minoritari aşteaptă ca CNVM să le facă dreptate.
Producătorul de îngrăşăminte chimice Amonil Slobozia (AMO) riscă
să rămână fără activitate şi fără salariaţi, după ce anul trecut a
pierdut principalele active.
Conducerea companiei a anunţat luni că un număr semnificativ de
salariaţi şi-au denunţat contractele de muncă şi urmează să se
angajeze la Chemgas Holding. Deşi nu a precizat numărul
salariaţilor care vor pleca, Amonil spune că activitatea ar putea
fi afectată. Compania avea circa 800 de angajaţi în primul
semestru.
În plus, contractul de procesare a gazului metan, încheiat cu
grupul Interagro al omului de afaceri Ioan Niculae, expiră la
sfârşitul lunii noiembrie, iar Niculae a declarat recent că-şi va
închide toate combinatele dacă Guvernul nu prelungeşte facilitatea
de a cumpăra gaze naturale doar din producţia internă, mai ieftine,
acordată în urmă cu un an producătorilor români din industria
chimică. Facilitatea expiră la finele lunii octombrie, iar
producătorii negociază în prezent cu Ministerul Economiei
prelungirea acesteia cel puţin până în primăvara anului
viitor.
"Voi închide toate combinatele după 31 octombrie, cu excepţia celui
de la Slobozia, pe care îl mai ţin deschis şi în luna noiembrie,
pentru că am un contract cu el pe care trebuie să-l închei",
ameninţa recent Niculae.
Cu toate că vorbeşte despre închiderea combinatului, cu excepţia
contractului de procesare a gazului în prezent nu mai există nicio
legătură formală între Niculae şi Amonil. Grupul Interagro a
deţinut începând din 2007 un pachet de 8% din acţiunile Amonil, pe
care l-a vândut la finele lui 2008 pe Bursă. În 2007, Niculae
anunţa că a preluat managementul Amonil şi că va lista compania pe
Bursa de la Londra. El susţinea că are sprijinul principalilor
acţionari, firmele Zalois şi Jovline, înregistrate în insulele
Belize, care deţineau împreună 43% din acţiuni. După ieşirea
Interagro din acţionariat, cele două firme au ajuns la 51%.
Acţionarii celor două firme nu sunt cunoscuţi, astfel că în piaţă
s-a speculat că în spatele lor s-ar afla tot Niculae, însă el neagă
vehement acest lucru: "Nu mai am nicio treabă cu Amonil", a fost
răspunsul omului de afaceri la întrebarea ZF privind implicarea sa
în companie.
La începutul anului trecut, Interagro deţinea garanţii asupra a
două instalaţii ale Amonil, în urma unor împrumuturi acordate
combinatului.
Amonil a pierdut activele în urmă cu un
an
Celelalte active importante au fost preluate de
firma Chemgas Holding, controlată de Riverside Development,
înregistrată tot în Belize. Chemgas şi-a adjudecat activele Amonil
printr-o licitaţie în în care a fost singurul ofertant, în schimbul
sumei de 57 mil. lei.
În prezent, Amonil plăteşte o chirie de circa 550.000 de lei pe
lună pentru utilizarea activelor preluate de Chemgas, însă dacă
rămâne fără contractul cu Interagro şi fără salariaţi se va vedea
în imposibilitatea de a-şi continua activitatea.
Amonil a avut în primul semestru afaceri de 87 mil. lei (circa 20
mil. euro), în scădere cu circa 30% faţă de anul precedent, şi un
profit net de 3 mil. lei.
Acţionarii minoritari aşteaptă dreptatea de la
CNVM
Firma Salink Limited, deţinută de managerii companiei suedeze East
Capital, a intrat în 2008 în acţionariatul Amonil, preluând un
pachet de 14% din companie pentru circa 4 mil. euro.
Suedezii susţin că abia apoi au aflat că Amonil ar fi avut încă de
la începutul lui 2008 un contract de procesare a gazului metan cu
Interagro prin care cedau întreaga producţie către grupul condus de
Ioan Niculae. "Contractul nu a fost niciodată publicat, deşi am
cerut CNVM să investigheze acest lucru. Salink nu ar fi intrat în
companie dacă ar fi ştiut de acest contract", spune Cristian
Duţescu, avocatul celor de la Salink.
Salink a propus pe parcursul anului trecut mai multe soluţii pentru
plata datoriei către Riverside, printre care majorarea capitalului
social sau contractarea unor credite, însă Zalois şi Jovline sau
opus.
Acum, singura speranţ a suedezilor este ca CNVM să oblige
acţionarii Amonil să deruleze o ofertă publică de preluare, prin
care să mai poată recupera ceva din suma investită. Amonil este
evaluată în prezent pe Bursă la 4,7 mil. euro, participaţia
suedezilor mai valorând doar 0,63 mil. euro.
"Am solicitat la CNVM obligarea la lansarea unei oferte publice de
preluare a persoanelor care controlează Amonil şi obligarea celor
două firme din Belize să-şi publice acţionarii. Vom continua să
solicităm o ofertă publică", a precizat Duţescu.