Dacă România ar aplica taxe suplimentare ca în Ungaria, ar aduce la buget venituri de peste un miliard de euro

Guvernul de la Budapesta face paşi rapizi pentru a se asigura că are suficienţi bani pentru a-şi finanţa deficitul, astfel că a aprobat deja noul sistem de taxe speciale pentru industriile energetică, telecom şi de retail, după ce în vară a introdus măsuri similare pentru bănci.

"Până în momentul în care vom reuşi să ieşim din probleme, mi se pare corect ca jucătorii cei mai importanţi din economie să îi ajute pe cei care se află încă în agonie", este dictonul pe care premierul maghiar Viktor Orban l-a folosit pentru a motiva intro­ducerea suprataxărilor.

În total, Buda­pesta speră să strângă din aceste "taxe de criză" circa 582 de milioane de euro pe an. Dacă în România s-ar aplica aceeaşi metodologie pentru taxarea jucă­to­rilor din retail, energie şi tele­comu­nicaţii, nu­mai de la companiile pre­zente în top 300 după cifra de afaceri în 2009 s-ar strânge circa 595 de milioane de euro, potrivit unei estimări realizate de ZF.
Suma ar putea "şterge" 0,6% din PIB din deficitul României (8,3% din PIB în 2009). Dacă luăm în considerare şi suprataxarea sistemului bancar, care ar mai aduce 395 de milioane de euro la bugetul de stat, suma s-ar ridica la echivalentul a 1% din PIB. Ungaria intenţionează să strângă 582 de milioane de euro pe an din suprataxarea retailului, telecomului şi energiei şi 700 de milioane de euro de la bănci.

Toată lumea este pentru suprataxare
Ungurii au aprobat planul privind aceste noi suprataxări cu 294 de voturi pentru, 44 împotrivă şi 12 abţineri. Companiile îşi vor putea însă deduce aceste taxe din impozitul pe profit. Guvernul de la Budapesta intenţionează să folosească aceste fonduri pentru a îşi îndeplini ţintele privind deficitul bugetar. De asemenea, în opinia premierului Orban, aceste măsuri au fost necesare pentru a se evita majorarea taxelor aplicate populaţiei.
Cel mai important plătitor de taxe din sectorul telecomunicaţiilor va fi Magyar Telekom, subsidiară a gigantului german Deutsche Telekom. Compania se aşteaptă să cotizeze cu "aproape jumătate" din cele 61 de miliarde de forinţi (221 de milioane de euro) pe care Cabinetul ungar vrea să le obţină anual din sectorul telecom, a declarat Christopher Mattheisen, director al Magyar Telekom. "Este prea devreme să spui care va fi impactul exact al noii taxe; ar putea avea repercusiuni asupra politicii noas­tre de investiţii sau asupra politicii de dividend, sau chiar în cazul ambelor. Sunt bani care ies din compania noastră. Normal că nu pot să spun că sunt prea mulţumit cu această situaţie", potrivit lui Mattheisen.
De altfel, această industrie pare a fi cel mai aspru "pedepsită", având în vedere că toate companiile de profil cu venituri anuale mai mari de 5 miliarde de forinţi (circa 18 milioane de euro) vor fi nevoite să cotizeze cu 6,5% din cifra de afaceri la bugetul statului.

Retailul scapă mai uşor
Companiile din retail au scăpat mai uşor, taxele fiind de 0,1% pentru venituri între 1,8 milioane de euro şi 110 mil. euro, 0,4% pentru intervalul 110-360 mil. euro şi 2,5% pentru venituri de peste 360 milioane de euro. Pe de altă parte, companiile energetice vor plăti o taxă specială de 1,05% din vânzările lor, indiferent de dimensiuni. Mol, cel mai mare grup petrolier din Ungaria, se aşteaptă să plătească între 15 şi 20 de miliarde de forinţi (54-72 de milioane de euro), potrivit directorului Zsolt Hernadi. De asemenea, şi subsidiara ungară a gigantului energetic german E.ON ar putea ajunge să dea sub formă de taxe circa 15 miliarde de forinţi, potrivit purtătorului său de cuvânt Istvan Kutas.
În cazul companiilor din telecom, taxa pleacă de la 2% pentru venituri între 0 şi 500 de milioane de forinţi (1,8 milioane de euro) şi poate ajunge până la 6,5% pentru venituri mai mari de 5 miliarde de forinţi (18 milioane de euro). Cei mai mulţi bani vor veni însă din suprataxarea băncilor, care devin astfel principala "victimă" a guvernului de la Budapesta.

Reduc impozitele pentru populaţie
Noile măsuri de suprataxare nu sunt singurele care modifică cadrul fiscal al Ungariei. Începând cu ianuarie 2011, Budapesta va introduce un impozit unic pe venit de 16%, după modelul Bulgariei, României şi Cehiei.
În prezent, maghiarii plătesc un impozit de 17% pentru veniturile de până la 5 mi­lioane de forinţi şi de 32% pentru sumele care depăşesc acest prag.
Experţii fiscali susţin că introducerea cotei unice de impozitare va reduce veniturile ce intră la buget cu circa 300-350 de miliarde de forinţi (1-1,3 miliarde de euro) anul viitor. Modificările impuse îi vor avantaja în primul rând pe cei care câştigă peste 4 mi­lioane de forinţi anual.
Ponderea contribuţiilor angajatorilor pentru acest impozit va scădea la jumătate în 2011, urmând să fie eliminate în 2012.
Statul a luat de asemenea decizia de a oferi un ajutor de 10.000 de forinţi de copil pentru fiecare familie care creşte unu sau doi copii. Familiile cu mai mulţi copii vor primi ajutoare şi mai mari. Mai mult, familiile vor fi taxate preferenţial.
Din 2013, Ungaria va introduce şi un impozit unic pentru companii de 10 procente.

Pe scurt

Au fost oprite definitiv transferurile către pensiile private?
Guvernul maghiar, care a suspendat anterior transferurile către sistemul de pensii private, va opri definitiv aceste plăţi, a declarat Viktor Orban. "Cei care stau în sistemul actual al acestei burse a pensiilor pot face desigur ce vor cu fondurile pe care le-au transferat acolo. Statul nu va mai transfera bani acolo", a afirmat Orban. "Vrem să deschidem drumul de întoarcere cât mai repede cu putinţă. Am dori ca această revenire să aibă loc chiar din acest an şi discutăm cu autoritatea pensiilor privind cel mai rapid mod de a atinge acest obiectiv (...) Dar statul nu va mai transfera niciun ban acolo din sistemul public de pensii", a arătat Orban. Mediafax
Asigurătorii cer dreptate la UE
Companiile de asigurări din Ungaria s-au adresat înalţilor oficiali ai UE pentru a încerca să împiedice guvernul maghiar să instituie suspendarea pentru 14 luni a plăţilor făcute către fondurile private de pensii. Plângerea adresată preşedintelui Comisiei Europene Jose Manuel Barroso susţine că măsurile impuse ameninţă existenţa fondurilor de pensii private şi încurajează populaţia să se întoarcă la sistemul de pensii al statului. Gabriel Razi
Pieţele sunt nervoase şi aşteaptă şi scăderi de cheltuieli
Anunţurile făcute de prim-ministrul maghiar Viktor Orban au adus nelinişte în pieţe şi indirect au afectat evoluţia forintului. Analiştii au anunţat că dacă nu vor fi operate tăieri ale cheltuielilor, agenţiile de rating ar putea retrograda calificativul Ungariei. Analiştii consi­deră că reacţia negativă a agenţiilor de rating poate fi evitată doar dacă guvernul furnizează detalii suplimentare referitoare la modul în care vor fi reduse cheltuielile. Gabriel Razi
Profiturile retailerilor vor scădea
Taxele speciale impuse de guvernarea Orban vor afecta performanţa marilor jucători din retailul maghiar. Se aşteaptă ca noua presiune fiscală să reducă profiturile cu valori cuprinse între 17 şi 28%. Retailul, ţinta noilor impozite, este dominat de marile reţele multinaţionale, multe dintre acestea prezente şi în România. Liderul maghiar al retailului este grupul Tesco, care controlează 18% din piaţă, urmat de CBA, Real, Auchan, Metro, Lidl şi Cora. Gabriel Razi