Euro se instalează din nou peste pragul de 4,3 lei, după o pauză de trei luni

Euro a revenit pe piaţa de la Bucureşti peste pragul de 4,3 lei, după ce jucătorii au reacţionat la turbulenţele de pe scena politică, unde deputaţii au reuşit ieri să stârnească nelinişte, aprobând un plan de reducere a TVA la alimente, care ar risca însă să ducă la deraierea acordului cu Fondul Monetar Internaţional.
BNR a calculat ieri un curs de 4,3084 lei pentru un euro, cu 1,44 bani peste nivelul precedent. Aceasta este prima dată când euro revine peste pragul de 4,3 lei la cursul oficial, de la începutul lunii iulie. Atunci piaţa valutară a fost bulversată de respingerea măsurii de tăiere a pensiilor cu 15% de către Curtea Constituţională, care a împins Guvernul să treacă la majorarea TVA de la 19% la 24%.

Acest nou episod de depreciere a venit într-un context deja tensionat, guvernul confruntându-se cu o nouă moţiune de cenzură, în timp ce pe plan internaţional investitorii se retrag din nou spre activele foarte sigure, de teama unei noi recesiuni la nivel global.
"Străinii şi-au încărcat poziţiile împotriva leului şi aşteaptă un şoc. Dacă va pica Guvernul, BNR ar putea să lase euro să urce până spre 4,5 lei, pentru a trage un semnal de alarmă", comentează dealerul unei bănci locale. Moţiunea de cenzură a fost prezentată ieri în Parlament, iar votul a fost programat pe 27 octombrie.
În iulie, când decizia Curţii Constituţionale a dat peste cap planurile Guvernului, chiar unul dintre oficialii BNR a vorbit despre o posibilă depreciere dramatică a leului, iar banca centrală a rămas în afara pieţei, deşi euro a urcat la vârfuri istorice, de 4,4 lei. Potrivit dealerilor, în ultimele zile marii jucători la nivel mondial precum elveţienii de la UBS, britanicii de la Barclays sau americanii de la JP Morgan au împrumutat lei pe care i-au schimbat în euro, pariind astfel pe o creştere a cursului. Nivelul foarte scăzut al dobânzilor de pe piaţa monetară - de 2% până la 6% pe an - şi lichiditatea abundentă facilitează finanţarea unor astfel de poziţii speculative.

Leul este astfel împins din nou în corzi spre sfârşitul anului, aşa cum de altfel anticipau mai mulţi analişti. Chiar dacă guvernul a reuşit până acum să se încadreze cu deficitul bugetar în ţintele stabilite cu FMI, discuţiile cu delegaţia aflată săptămâna aceasta în vizită la Bucureşti se anunţă tensionate, principalele probleme fiind legate de plata arieratelor. În plus, guvernanţii sunt sub presiune pentru a acorda majorări de salarii în domeniul bugetar în 2011, în timp ce programul cu FMI prevede o reducere a cheltuielilor publice cu 2,4% din Produsul Intern Brut.
"Discuţiile cu FMI şi votul asupra moţiunii de cenzură sunt principalele evenimente pentru săptămâna aceasta şi următoarea săptămână, având potenţialul de a afecta atât cursul, cât şi ratele de dobândă", comentează Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank. Prognoza oficială a băncii este că euro se va menţine pe palierul de 4,3 lei până la sfârşitul anului, urmând chiar să urce spre 4,4 lei, în primăvara viitoare, înainte de a reveni la 4,2 lei, în iunie 2011.

Dealerii au vorbit şi în ultimele zile despre o posibilă prezenţă a BNR pe piaţa valutară pentru a controla fluctuaţiile cursului, însă aceste ipoteze nu sunt încă foarte clare. Deşi nu comentează punctual asupra operaţiunilor derulate pe piaţa valutară, oficialii BNR au arătat în repetate rânduri că nu vor tolera fluctuaţii prea bruşte ale cursului.

Instabilitatea politică ar putea aduce presiune pe dobânzi
Dealerii consideră că o eventuală cădere a Guvernului ar afecta şi piaţa titlurilor de stat, unde Trezoreria se străduieşte din vară să menţină un plafon de 7% pe an pentru randamentele plătite. Pe piaţa secundară randamentele nu au coborât în ultimele luni sub acest nivel, astfel că Trezoreria a reuşit să plaseze cu succes doar emisiunile de titluri cu maturităţi scurte, de şase luni, în timp ce la obligaţiunile cu maturităţi lungi mai multe licitaţii au fost anulate.
Deocamdată, pe piaţa monetară interbancară dobânzile pentru plasamentele pe perioade de până la o săptămână oscilează în jurul nivelului de 2,25% pe an, la care dealerii pot plasa la BNR peste noapte leii rămaşi în exces la sfârşitul fiecărei şedinţe de tranzacţionare. Pentru scadenţele mai lungi dobânzile urcă spre 6% pe an, aproape de nivelul dobânzii-cheie a BNR de 6,25% pe an.
Deşi lichiditatea rămâne abundentă, tendinţa de scădere din zilele precedente a fost însă întreruptă de tensiunile politice, iar dealerii se aşteaptă ca volatilitatea cursului să se resimtă şi în ratele de dobândă.