FMI este de părere că o eventuală majorare a salariului minim ar avea efecte dăunătoare
Reprezentanţii FMI au discutat miercuri dimineaţă, cu cei ai Ministerului Muncii, şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, declarând că trebuie evaluată o eventuală majorare a salariului minim, întrucât aceasta ar putea avea efecte dăunătoare pentru economie.
"Creşterea salariului minim ar putea descuraja angajările şi
trebuie să fii foarte precaut dacă iei o astfel de decizie", a
spus Franks după o întâlnire cu ministrul Muncii, Ioan
Botiş.
Jeffrey Franks a spus că sunt întârzieri în ceea ce priveşte legea
salarizării unitare şi cea a pensiilor, dar a arătat că speră ca
acestea să fie recuperate.
Franks a susţinut că ştie că au fost făcute presiuni privind
majorarea salariului minim şi că acest lucru ar putea fi un
avantaj, dar că trebuie făcută o evaluare pentru a vedea cu
exactitate ce înseamnă o eventuală majorare întrucât aceasta ar
putea avea efecte dăunătoare pentru economie.
El a mai precizat că deficitul este de 4,4% din PIB şi că până acum
nu s-au discutat alte cifre, iar la o primă vedere aceste date par
a fi în regulă.
Reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, a precizat că în
cadrul întâlnirii speră ca legislaţia să fie aprobată în timp şi să
nu creeze probleme în derularea programului.
Întrebat dacă salariul minim ar putea să crească, Tănăsescu a
răspuns că nu s-a discutat până acum acest subiect, dar că probabil
va fi abordat în şedinţa de miercuri.
Totodată, întrebat dacă ar putea ca deficitul să crească, Tănăsescu
a precizat că în toate discuţiile de până acum s-a convenit ca în
2011 să avem un deficit de 4,4%.
Vizita misiunii FMI la Bucureşti are în vedere evaluarea acordului
în derulare şi începerea discuţiilor preliminare cu autorităţile
române pentru încheierea unei noi înţelegeri, a spus duminică Tonny
Lybek, reprezentantul FMI pentru România şi Bulgaria.
Oficialii FMI vor avea discuţii preliminare cu autorităţile române
privind continuarea actualului program, iar negocierile vor avea
loc, cel mai probabil, la începutul anului viitor.
Vizita delegaţiei FMI se va încheia pe 1 noiembrie.
Preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici
şi Mijlocii (CNIMPP), Ovidiu Nicolescu, declarase anterior că nu se
impune nicio creştere a salariului minim pe economie în situaţia
actuală de criză, întrucât acest lucru ar duce la falimentul a cel
puţin încă 50.000 de firme.
"O mărire a salariului minim în prezent, în condiţiile în care se
menţine legislaţia actuală, nu este suportabilă de către economia
naţională. Sindicatele care cer această majorare nu au nici cinci
la sută membri din domeniul privat, ele reprezintă salariaţii din
domeniul public, sănătate, educaţie, companiile de stat, unde nu
sunt asemenea salarii", a subliniat Nicolescu.
Preşedintele CNIMPP a mai spus că sindicatele vorbesc de salarii
din domeniul privat, iar patronatele au atras atenţia că dacă s-ar
majora salariul minim obligatoriu prin mecanismul de creştere a
tuturor celorlalte salarii, ar însemna cel puţin 50.000 de firme să
intre în faliment, iar România nu are nevoie să sporească
falimentul de firme.
"Nu considerăm necesar să se majoreze niciun fel de salariu minim,
pentru că firmele care îşi permit plătesc mai bine, firmele care au
performanţă nu rămân pe salariul minim, pentru că au nevoie de
oameni buni şi oamenii buni nu se ţin pe salariul minim. Cele care
au salariu minim sunt cele care sunt la nivelul supravieţuirii,
care nu pot da mai mult, iar aceste firme pe care noi le obligăm să
dea mai mult nu au de unde şi vor da faliment. Şi nu câştigăm
nimic, vom îngroşa rândul şomerilor, vom mai pierde nişte categorii
de produse şi servicii, va scădea PIB-ul, deci nu avem efecte
pozitive", a explicat Nicolescu.
În opinia lui Nicolescu, în condiţii de criză nu se impune aşa
ceva, despre majorarea salariului minim putându-se discuta după ce
ţara va ieşi din criză peste un an de zile.
"Orice majorare de salariu trebuie corelată cu creşterea
productivităţii muncii, iar productivitatea muncii nu a crescut.
Dacă vom creşte salariile peste nivelul productivităţii muncii,
ducem firmele în faliment, iar în sectorul de stat vom avea salarii
şi preţuri nesustenabile pentru că au crescut mai mult decât
productivitatea muncii", a adăugat Nicolescu.