Ministrul transporturilor care nu a făcut niciun km de autostradă în 2 ani de mandat este considerat bun pentru funcţia de secretar general în acelaşi minister. De ce?

Fostul ministru al transporturilor în pe­rioada 2004- iunie 2006, Gheorghe Dobre, 62 de ani, care nu a construit niciun kilometru de autostradă în timpul mandatului pe care l-a avut, a fost numit în septembrie în funcţia de secretar general al Ministerului Transpor­tu­rilor şi Infrastructurii (MTI).

La aprobarea lui Emil Boc, el a fost tran­sferat pe această poziţie de pe funcţia de secre­tar general adjunct în cadrul Ministerului Dez­voltării. Poziţia de secretar general într-un mi­nister este crucială pentru funcţionarea insti­tu­ţiei, pentru că spre exemplu pe la biroul aces­tuia trec toate dispoziţiile ministrului, aici fiind luate inclusiv decizii privind acte nor­ma­tive şi ac­tivităţi ce trebuie considerate primordiale. De ce?

"Părerea mea este că experienţa pe care o are în domeniul feroviar şi nu numai îl recomandă pentru această poziţie. În timpul mandatului de ministru pe care l-a avut Dobre, au fost verificate lucrările care s-au făcut în perioada 2001-2004, sub mandatul guvernului PSD şi astfel s-a pierdut timp. Faptul că nu s-a făcut niciun kilometru de autostradă se explică prin conjunctura nefavorabilă de la vremea respectivă", a declarat Alexandru Dobre, preşedintele de onoare al Asociaţiei Române a Antreprenorilor din Construcţii (ARACO).
Unul dintre cei mai slabi ani pentru infrastructură a fost 2005, când Gheorghe Dobre, un apropiat al lui Traian Băsescu, a fost ministru. În mandatul acestuia nu s-a construit niciun kilometru de autostradă, au fost reabilitaţi doar 20,4 km de drumuri naţionale şi au fost finalizaţi 5,7 km de centuri ocolitoare, potrivit datelor furnizate în mai de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR).

Dobre nu a răspuns la soli­citarea ZF cu pri­vire la ce proiecte îl recoman­dă pentru această funcţie, ce rezultate consideră că a avut în timpul man­datului de ministru al transpor­turilor şi ce strategie va folosi pentru dezvol­tarea in­frastruc­turii în România.
Anca Boagiu, actualul ministru al transporturilor şi infrastructurii, nu a putut fi contactată de ZF până la închiderea ediţiei pentru a explica ce îl re­co­mandă pe Gheorghe Dobre pentru funcţia de secretar general. "Un ministru al transporturilor face kilo­metri de autostradă pe bani de la bugetul de stat. Dacă primul-mi­nistru, dirijorul care orches­trează, nu alocă bani, atunci nu ai cu ce să faci autostrăzi", a declarat Radu Berceanu, care a condus MTI în 2006-2007 şi anul trecut. Totuşi, datele arată că în 2005 bugetul Ministerului Transporturilor a fost de aproape 2,27 mld. euro, iar în 2006 de 2,4 mld. euro. Lipsa de bani era de altfel răspunsul favorit al mi­nistrului Radu Berceanu de câte ori era întrebat de investiţiile în drumuri, cu toate că în mandatul său a avut la dispoziţie 2,4 mld. euro şi 2,5 mld. euro în 2009. El a susţinut că această chestiune cu kilometri de autostradă nu este cel mai relevant aspect pentru un mandat şi că dacă ar fi să evaluăm activitatea unui ministru după kilometri de autostradă con­struiţi, atunci şi Ludovic Orban intră în cate­goria miniştrilor care nu au făcut auto­străzi.
Pentru întreaga perioadă 2005-2009 au fost alocaţi Ministerului Transporturilor aproape 2,3 mld. euro pentru construirea de autostrăzi, 3,5 mld. euro pentru reabilitarea şi întreţinerea dru­murilor naţionale şi alte 1,3 mld. euro pentru reparaţii, deci în total 7,1 mld. euro.

Spre comparaţie, CFR Infrastructură a primit doar 136 mil. euro de la bugetul de stat pentru investiţii, la care se mai adaugă circa 500 mil. euro din fonduri de la UE. Chiar dacă sumele pentru rutier şi feroviar diferă mult, re­zul­tatele sunt similare - s-a modernizat doar 5% din reţeaua de drumuri naţionale şi căi ferate.
"Dacă am avea şosele şi autostrăzi aşa cum sunt în străinătate, cred că economia ro­mâ­nească ar merge mult mai bine. În businessul de curierat, lipsa autostrăzilor şi a dru­murilor bune ne cauzează costuri mari, întâr­zieri ale maşinilor care livrează colete în ţară, dar şi probleme tehnice la maşini. Cred că dacă am avea şosele mai bune, costurile noas­tre de operare ar fi mai mici cu 10-15%", a declarat Adrian Mihai, unul dintre cei trei proprietari ai companiei de curierat Fan Courier, cu o cifră de afaceri de 41 milioane de euro anul trecut.
În perioada 2005-2009, în care au fost construiţi doar 109 kilometri de autostradă, Ministerul Transporturilor a fost condus de trei miniştri: Gheorghe Dobre (PD-L), Lu­dovic Orban (PNL) şi Radu Berceanu (PD-L) care au administrat bugete de 12,8 mld. euro, dintre care peste jumătate, circa 7,2 mld. euro, au fost alocaţi pentru investiţii în infrastructura de drumuri şi cale ferată. La preluarea man­da­tului de ministru al transporturilor în septem­brie anul acesta, Anca Boagiu a spus că rezultatele ministerului sunt dezastruoase din cauza managementului.
Ea a demis-o în septembrie din funcţie de Dorina Tiron, directorul general al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, companie în care responsabilul cu autostrăzi, Adrian Ionescu, avea studii de agronomie.

"Dacă s-ar cere unui ministru calificare şi în dru­muri şi poduri, cale ferată, autostrăzi, atunci nu am mai avea un ministru. Domnul Dobre este calificat în transportul feroviar, eu în aviaţie şi tot aşa, nu putem să fim specialişti în toate domeniile care ţin de transporturi", a spus Ber­ceanu, care a mai adăugat că i se pare ciudat faptul că domnul Dobre s-a întors în MTI ca se­cre­tar general, după ce a fost ministru şi sub­se­cre­tar general adjunct la Ministerul Dezvoltării.