Cine sunt managerii care au construit pentru Microsoft de la zero în România un business de peste 30 mil. € în 14 ani

Omul de care se leagă începutul afacerilor Microsoft pe piaţa locală este Silviu Hotăran, care a fost primul angajat al gigantului soft pe piaţa locală şi director general pentru mai mult de un deceniu.

Microsoft, cel mai mare producător de soft­ware din lume, a luat de­cizia de a-şi des­chide o subsidiară în România la şapte ani de la căderea regi­mului Ceauşescu, în anul 1996. Gigantul soft avea deja parteneri pe piaţa locală, dar hotărârea de a intra direct pe o piaţă în care vânzările de calculatoare erau la în­ceput - iar o mare parte a softurilor erau utilizate ilegal, inclusiv de către stat, ve­nea după ce Parlamentul adopta legea copy­rightului. Era primul pas necesar pen­tru ca gigantul software să-şi înceapă eforturile de a cuceri o nouă piaţă.

Silviu Hotăran, un absolvent al Fa­cultăţii de Automatică şi Calculatoare al Politehnicii din Bucureşti, avea puţin peste 40 de ani şi lucra pentru o com­pa­nie de software relativ bine cunoscută pe piaţa locală, Ciel. Anterior, fusese cerce­tă­tor la Institutul pentru Tehnică de Cal­cul, locul care a dat mai mulţi manageri pentru industria locală de profil.
Un telefon de la un fost manager, care se afla atunci în München - cartierul ge­neral al Microsoft pentru regiune, avea să-i schimbe cariera. După câteva ezi­tări, Silviu Hotăran acceptă provo­ca­rea de a susţine o serie "lungă" de inter­viuri pentru poziţia de CEO al Microsoft în România. La jumătatea anului, el pri­mea confirmarea că a fost selectat pe func­ţia de director general al viitoarei sub­si­diare din România. Silviu Hotăran a fost primul angajat al Microsoft pe pia­ţa locală şi cel care a şi recrutat primii oa­meni din echipă (Magda Condruţ, Paul Micheş şi Ionuţ Lopătan). Pe 4 de­cem­brie 1996 lua fiinţă oficial subsidiara lo­cală a producătorului de soft.
În primii ani, în care mica echipă a Micro­soft ocupa un spaţiu nu foarte ma­re în unul dintre puţinele centre moder­ne de birouri din Bucureşti (World Trade Center din Piaţa Presei Libere), dez­vol­tarea businessului companiei a fost în bună parte realizată în ritmul de­cis de echipa locală.

Businessul local al Microsoft a cres­cut atât pe fondul contractelor cu statul - care a început să semneze contracte pen­tru utilizarea legală a aplicaţiilor Micro­soft, cât şi al popularităţii în creş­tere a calculatoarelor şi internetului.
În anul 2000, la patru ani distanţă de la lan­sarea operaţiunilor locale, Micro­soft anun­ţa un business de 15 ori mai mare şi ajunsese deja la 22 de angajaţi.
Creşterea venea după ce Microsoft lan­sase două produse cu succes la public, sui­ta de aplicaţii Microsoft Office 2000 şi Microsoft Windows 2000. Doar suita de apli­caţii Office reprezenta jumătate din businessul companiei.

După încă un an, la bilanţul a cinci ani de activitate, Silviu Hotăran anunţa afa­ceri de 25 de ori mai mari decât în 1996. Creşterea venea în mare parte du­pă ce şi numărul de parteneri explo­dase pe măsură ce românii începuseră să aibă ve­nituri mai mari şi să cumpere cal­cula­toa­re. De la trei parteneri care in­sta­lau soft Microsoft pe calculatoare asam­blate lo­cal în 1996, în 2001 numărul depăşise 1.000. Numărul de angajaţi ajunsese la 27.
Anul 2003 aduce o tranzacţie specta­cu­loasă, care pune România pe harta mon­dială IT: gigantul american Micro­soft anunţă achiziţia unei tehnologii antivirus realizate de compania GeCad a omului de afaceri Radu Georgescu.

În 2004, după opt ani de la ac­cepta­rea misiunii de a crea aproape de la zero sub­sidiara locală a celui mai mare produ­cător de soft din lume, Silviu Hotăran ple­ca pe o poziţie de management la ni­vel regional, locul său fiind luat de Ovi­diu Artopolescu.
Pe durata mandatului lui Artopo­lescu gigantul soft american ia decizia de a-şi deschide un centru de servicii în Ro­mâ­nia, iar fondatorul companiei, Bill Gates, vizitează România şi participă la inau­gurarea centrului şi la lansarea nou­lui sistem de operare Windows Vista.
Câteva luni mai târziu, în mai 2007, Sil­viu Hotăran revine la conducerea fi­lialei din România, iar Ovidiu Arto­po­lescu prelua funcţia de director de proiecte complexe pentru Europa Centrală şi de Est.
După un alt an, Silviu Hotăran - omul de al cărui nume se leagă intrarea Micro­soft în România şi dezvoltarea busi­nessului local al companiei - anunţă că se retrage pentru a-şi întemeia un busi­ness propriu, o companie de con­sul­tanţă în management. "De mai mult timp spun că va veni momentul în care să fac ceva pentru mine şi pentru familia mea, iar acest moment a sosit".

În septembrie 2008, compania anun­ţă numele noului director general, Călin Tatomir. Când a preluat funcţia de CEO al Microsoft el era deja unul dintre cei mai cunoscuţi manageri IT&C de pe pia­ţă. Devenise cunoscut pe piaţă ca direc­tor de vânzări al Compaq, poziţie din ca­re adusese companiei contractul de 120 mil. euro pentru informatizarea Casei de să­nătate - cel mai mare acord IT semnat de stat până atunci. Când HP a cumpărat Compaq în 2001 Tatomir a refuzat bo­nu­surile de "sute de mii de dolari" pe care le-ar fi primit dacă rămânea în noua com­panie pentru a-şi înfiinţa propria fir­mă de consultanţă. După 7 ani, firma lui avea afaceri de peste 1 mil. euro şi o mar­jă de profit net de aproape 10%.

Mandatul lui Tatomir a început exact în perioada în care economia lo­cală resimţea puternic efectele crizei fi­nan­cia­re. La finele lui 2008 apăruseră pri­me­le date privind problemele finan­cia­re ale Ultra Pro Computers, la acea da­tă cel mai mare retailer IT&C din Ro­mânia. În 2009, când vânzările de com­putere au căzut la jumătate - lovind în plin şi afacerile Microsoft, Ultra Pro închidea toate magazinele şi ieşea de pe piaţă. Nu doar vânzările de calculatoare şi servere au lovit în afacerile companiei: atât statul, cât şi cea mai mare parte a companiilor private au îngheţat aproape complet in­vestiţiile noi în IT, iar o mare parte dintre cele aflate în derulare au fost amânate. În iunie 2009, Călin Tatomir făcea bilanţul: afacerile urmau să scadă cu peste 10%. "2009 a fost cel mai greu an pentru Microsoft România: pentru că a fost bugetat când nu se ştia nimic despre anul care urma, iar după un prim tri­mestru fiscal de succes a urmat doar o perioadă de scăderi. Acum este mult mai simplu pentru că putem face un buget în limita a plus, minus 20%, nu unul cu o marjă de plus/minus 80%. Am învăţat să ne dimensionăm mai bine."

La capătul a doi ani dificili, dar într-un moment în care se întrevede din nou posibilitatea de creştere, Călin Tato­mir anunţă că se retrage, în mare parte la "presiunea familiei". "Este ceva perso­nal, care nu poate fi contestat. Din punc­tul meu de vedere poate exista ceva şi mai important decât funcţia de CEO al Microsoft România."
Sfârşitul mandatului lui Tatomir, pe­rioa­dă în care compania a crescut de la zero la peste 30 de milioane de euro pe an, marchează şi finalul perioadei în care fi­liala locală a Microsoft este condusă de ro­mâni: din data de 20 octombrie noul CEO este Ronald Binkofski, fostul di­rec­tor de marketing, business şi opera­ţiuni al Microsoft Polonia.

Bill Gates la Bucureşti

Bill Gates (centru jos) a fost o singură dată în România, în anul 2007, când a participat la două evenimente importante pentru companie: lansarea Windows Vista şi a Microsoft Office, precum şi inaugurarea oficială a Centrului Global de Suport Tehnic din Bucureşti al gigantului software. Pentru a marca evenimentul - vizita lui Gates şi cele două lansări, Bucureştiul a fost împânzit cu steguleţe cu logoul Windows Vista. În plus, în buna tradiţie locală, strada pe care se afla centrul Microsoft - în spatele hotelului Intercontinental şi la doi paşi de ambasada americană, fusese asfaltată cu doar două zile înainte de vizită.
Miliardarul american a fost relaxat, zâmbitor şi natural în relaţia cu oficialităţile şi jurnaliştii. În discursul susţinut la Bucureşti, Gates a spus că speră ca introducerea internetului în mai multe ţări să fie o bază pentru dezvoltarea sistemului educaţional, România reprezentând un exemplu în acest sens. "Internetul şi noile tehnologii îi permit României să participe la industria globală IT mai mult decât te-ai aştepta de la o ţară atât de mică", a adăugat el.