Estul trebuie să se ferească de un nou boom al creditării

Guvernele din Europa de Est trebuie să îmbunătăţească procesul de supraveghere a băncilor şi în acelaşi timp să reducă cheltuielile pentru a preveni un nou boom al creditării, în con­diţiile în care statele din regiune încep să iasă din criza financiară, potrivit Fondului Mone­tar Internaţional (FMI), scrie Bloomberg.

"Este importantă prevenirea izbucnirii unei noi perioade de boom a creditelor", a declarat Bas Bakker, director al departa­men­tului pentru Europa emergentă din cadrul FMI. "Ţările care au avut cele mai pro­nunţate boom-uri în anii de dinainte de criză" sunt în prezent cele care se confruntă "cu cea mai anemică revenire", a mai spus Bakker.
Fostele state comuniste din Europa încearcă să-şi revină din cea mai puternică recesiune declanşată de la trecerea la economia de piaţă în urmă cu două decenii. Creditele ieftine le-au ajutat să înregistreze anual o creştere economică de circa 5% în anii de boom. Ulterior, aceste naţiuni au fost nevoite să ceară ajutorul FMI şi al Uniunii Europene pentru a nu intra în incapacitate de plată. Până în august 2010, FMI oferise statelor din regiune împrumuturi de circa 70,7 miliarde de dolari.

Cum să previi o nouă criză a creditelor
Printre strategiile ce ar putea preveni apariţia unei crize a creditelor se numără monitorizarea mai atentă a băncilor, inclusiv supravegherea de către autorităţile ţărilor de provenienţă a operaţiunilor creditorilor în Est. De asemenea, alte modalităţi prin care s-ar putea evita o nouă criză a creditării sunt reducerea volumului de împrumuturi denominate în valută şi a cheltuielilor guvernamentale în perioade de avânt eco­no­mic, precum şi instaurarea unor po­litici macroeconomice care să permită do­bân­­zilor să rămână la un nivel mai scăzut, a declarat Bakker.
Creşterea economică din Europa de Est se va situa, în medie, anul acesta la 3,9%, urmând ca în 2011 să scadă la 3,8%. Eco­nomia regiunii s-a contractat cu 6% în 2009, a anunţat FMI într-un raport recent. Ro­mâ­nia, Croaţia, Muntenegru şi Letonia vor ră­mâ­ne pe minus anul acesta în ceea ce pri­veşte evoluţia PIB-ului, în timp ce economia Bul­gariei va stagna. Toate statele din re­giune este de aşteptat însă să revină pe creş­tere în cursul anului 2011, arată raportul FMI.
Reluarea exporturilor către Europa Occidentală, principala piaţă de desfacere pentru produsele realizate în Europa de Est, este motorul revenirii economice a regiunii. Şomajul ridicat, salariile în scădere, precum şi blocarea creditării au afectat puternic cererea în câteva dintre ţările din regiune, a mai arătat Bakker. De asemenea, volumul mai mare de credite cu probleme, costurile mai ridicate cu finanţarea şi încrederea din ce în ce mai scăzută a consumatorilor au ţinut în loc creditarea în Europa de Est. În Ucraina, România, Serbia, Letonia şi Lituania, peste 15% din împrumuturile totale contractate erau neperformante la finalul anului trecut, potrivit FMI.

Revigorarea creditării, cheia relansării economice
"Reluarea creditării trebuie revigorată, altfel cererea pe plan intern va rămâne anemică, iar revenirea economică va fi ex­trem de moderată", a explicat directorul de­par­tamentului pentru Europa emergentă din cadrul FMI. Bakker a adăugat că se aşteaptă ca, destul de curând, volumul de cre­dite neperformante să scadă. "Majori­tatea statelor din Europa emergentă încep să-şi revină acum", iar creditele neper­for­mante încep să mai dispară din economiile din regiune. "În ţările în care evoluţia econo­mică este încă negativă, acest proces ar putea dura ceva mai mult", a mai spus Bakker. O altă mare problemă care pune pre­siune pe umerii naţiunilor din Europa emer­gentă sunt dezechilibrele balanţelor pu­blice. Deficitele bugetare din regiune au atins, în medie, 6% din PIB anul trecut, în condiţiile în care în 2008 balanţa era echili­bra­tă. Datoriile publice au urcat de ase­me­nea, de la 24% în 2008 la 30% din PIB în 2009.
Veştile sunt puţin mai bune pentru anul acesta, având în vedere că deficitul mediu va coborî la 5,2%, urmând ca în 2011 să ajungă la 4,1% din PIB. Pe de altă parte, datoria publică va creşte la 30,8% şi 32,1% în 2010, respectiv 2011, estimează FMI.

Creditele în valută, o bombă cu ceas
În ultimul deceniu, persoanele fizice, dar şi companiile din Europa de Est au îngroşat rândurile datornicilor în valută, pe fondul dobânzilor scăzute oferite la astfel de împrumuturi comparativ cu cele în monedă locală. Criza a demonstrat că pariul făcut de est-europeni a fost unul extrem de prost gândit, având în vedere că monedele locale au început să se deprecieze puternic, iar est-europenii s-au trezit cu rate la bancă mult mai mari decât şi-ar fi permis să acopere. În Ungaria situaţia stă cel mai prost, având în vedere că două treimi din împrumuturi erau denominate în valută la nivelul trimestrului unu. Moneda care a creat cele mai mari probleme a fost francul elveţian, care în ultima perioadă a cunoscut o apreciere extrem de pronunţată. În Ungaria, 34% din creditele totale în valută sunt denominate în franci, în timp ce în Polonia 20% dintre acestea sunt în monedă elveţiană. În ţări precum România, Lituania sau Estonia, s-a preferat dolarul american sau euro pentru împrumuturile în valută.