Depozitele bancare vor fi garantate până la 100.000 de euro

Autori: Liviu Chiru , Alexandra Chelu, Mediafax 24.10.2010

Depozitele populaţiei şi ale firmelor mici la băncile comerciale vor fi garantate până la echivalentul a 100.000 de euro, dublu faţă de nivelul actual, începând de anul următor, Guvernul pregătind în prezent o ordonanţă de urgenţă pentru instituirea noului plafon.

În paralel, din conducerea Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (FGDSB, instituţia care garantează deponenţii) nu vor mai putea să facă parte bancheri. Prevederile figurează într-un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea Ordonanţei Guvernului 39/1996 privind înfiinţarea şi funcţionarea FGDSB. Măsurile au fost agreate în cadrul discuţiilor cu Fondul Monetar Internaţional încă de anul trecut, fiind considerate ca necesare pentru întărirea stabilităţii sistemului bancar, prin creşterea încrederii populaţiei. Pe plan european, discuţiile privind unificarea plafonului de garantare la nivelul de 100.000 de euro au pornit din toamna lui 2008, când turbulenţele de pe pieţele financiare au indus panica în rândul deponenţilor.

În 2009, analiştii Băncii Naţionale arătau însă că majorarea plafonului de garantare ar avea efecte benefice limitate, în condiţiile în care majoritatea covârşitoare a depozitelor sunt de mică valoare.

"Eventuala majorare a plafonului de garantare a depozitelor de la 50.000 la 100.000 de euro s-ar putea să aibă o eficienţă redusă comparativ cu costurile asociate. În perioada scăderii încrederii în sectorul bancar autohton, principalele depozite retrase au fost cele de peste 100.000 de euro. (...) Dezvoltarea pieţei secundare a titlurilor de stat ar putea avea un raport cost/beneficiu mai bun decât soluţia majorării plafonului de garantare", notau analiştii BNR în Raportul Asupra Stabilităţii Financiare, ediţia 2009. Structura volumului de depozite pe categorii de mărime indica o dominanţă a depozitelor de până la 5.000 de euro în special pentru băncile mijlocii şi medii în noiembrie 2008, acestea fiind cele mai recente date prezentate de BNR. Băncile mari asigurau prin depozitele de peste 100.000 de euro aproape 23% din volumul depozitelor constituite la acestea, cu doar 0,1% din numărul depozitelor deţinute.

Potrivit noilor reglementări pregătite de Guvern, membrii consiliului de administraţie al FGDSB "nu trebuie să deţină în cadrul vreunei instituţii de credit calitatea de angajat sau director, membru al consiliului de administraţie, comitetului de supra­veghere ori directoratului, după caz", pe lângă prevederile deja existente în lege că aceştia nu pot fi soţi, rude sau afini până la gradul al doilea între ei, nu trebuie să fi fost declaraţi faliţi şi nu trebuie să aibă cazier judiciar.
În prezent, Consiliul de Administraţie al Fondului este format din Lia Tase, consilier BNR şi preşedinte al fondului, şi Romulus Palade, consilier BNR, Lucia Sanda Stoenescu, consilier BNR, Radu Graţian Gheţea, preşedinte Asociaţiei Române a Băncilor, Radu Negrea, secretar general al ARB, Dumitru Laurenţiu Andrei, director general adjunct în Ministerul Finanţelor, şi Radu Constantin Ragea, subsecretar de stat în Ministerul Justiţiei.
Gheţea este şi preşedintele CEC Bank, ceea ce înseamnă că nu va mai putea face parte din consiliul de administraţie al FGDSB după aplicarea noilor reglementări.
Proiectul mai prevede eliminarea din categoria resurselor financiare al schemei de garantare a depozitelor a liniilor de credit stand-by acordate de către instituţiile de credit.