"Americanii stau pe miliarde de dolari pe care îi pot investi aici, dar voi trebuie să scoateţi ţara din criză"

Ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gi­ten­s­tein (64 de ani), sus­ţine, la un an şi ceva de la preluarea mandatului, că, în ultimele opt-zece luni, investiţiile ame­ricane în România s-au ridicat la 1,2 mld. dolari (Ford - Craiova, Lufkin - tehno­logie petrolieră la Ploieşti) şi că el încurajează companiile americane să investească în România, dar trebuie ca şi autorităţile române să facă reforma astfel încât să pună economia pe picioare.

Ambasadorul a arătat că, la nivel diplomatic, se poartă discuţii pentru o vizită a preşedintelui Traian Băsescu la Washington, în condiţiile în care sunt şanse mici ca, în acest mandat, preşedintele SUA, Barack Obama, să viziteze România. În această vară s-au împlinit 12 ani de când România şi SUA au semnat un parteneriat strategic, parteneriat care a făcut posibilă staţionarea de trupe americane la Constanţa, dar şi includerea Bucureştiului în scutul antirachetă.
În august, 2009, când depunea jurământul în faţa vicepreşedintelui american, Joe Biden, pentru a fi trimis ca ambasador în România, Gitenstein susţinea că unele dintre sarcinile care i-au fost transmise cu acest prilej au fost acelea de a ajuta România să iasă din criză şi a impulsiona relaţiile economice dintre cele două ţări, în condiţiile în care schimbările comerciale dintre cele două ţări se învârt în jurul unui miliard de dolari.

În emisiunea "După 20 de ani" de la Pro TV, ambasadorul a arătat ieri că România are la dispoziţie miliarde de euro de la UE pe care trebuie să le acceseze, însă, în privinţa împrumutului internaţional, în special cu FMI, o parte dintre bani sunt americani: "Banii pe care i-aţi împrumutat sunt parţial bani americani şi organizaţiile internaţionale îi vor înapoi. Pentru a-i putea returna, economia dumneavoastră trebuie să se mişte din nou. Teoria spune că măsurile acestea de austeritate vă vor pregăti pentru creşterea economică din viitor. Asta în primul rând. În al doilea rând, economia dumneavoastră se va îmbu­nătăţi când restul economiei mondiale îşi va reveni. Şi sunt foarte încrezător că aşa se va întâmpla", a spus Gitenstein, adăugând că o soluţie pentru stimularea economiei româneşti o reprezintă acce­sarea fondurilor structurale, bani care pot fi cheltuiţi pe infrastructură, care creează locuri de muncă şi creştere economică sustenabilă.

Ce a reuşit să facă Gitenstein în acest răstimp de când este ambasador? Sub mandatul său, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) şi-a dat acordul pentru cumpărarea a 24 de avioane F-16 americane vechi. Însă contractul a fost blocat în această vară din lipsă de finanţare, după ce a provocat reacţia dură a industriei europene de profil, pe motiv că nu s-a organinzat o licitaţie. Autostrada Transilvania, construită de firma ame­ricană Bechtel, bate pasul pe loc. Însă investiţia Ford de la Craiova are toate şansele să fie o afacere de succes. Cum vede diplomatul situaţia în acest moment?
Diplomatul a susţinut ieri că princi­palele probleme legate de autostrada Bechtel sunt procesele de expropriere şi absenţa unei surse solide de finanţare.

"Este dificil şi aveţi două probleme fundamentale de care ştiu eu. Una dintre ele este legată de procesul de expropriere (…) iar în al doilea rând aveţi o problemă serioasă cu fluxul de finanţare." Cum vede el rezolvată situaţia? "În SUA, toată lumea plăteşte o taxă care se varsă într-un cont anume, folosit pentru construirea de autostrăzi."
Ambasadorul a făcut o conexiune între problema infrastructurii şi investiţia americană Ford de la Craiova. "Dacă nu construiţi o nouă autostradă acolo, dacă nu îmbunătăţiţi sistemul de cale ferată de acolo, acele maşini vor rămâne în parcul auto. Şi, de fapt, Ford nu va construi maşinile ca să le ţină în parcare. Ei vor să vândă acele autoturisme. Şi nu poţi muta o mie de maşini pe zi în afara Craiovei cu infrastructura existentă în prezent."
Diplomatul s-a referit şi la compania americană Lufkin, care va produce în România pompe de mare precizie, caracterizând-o drept o investiţie uriaşă. Atât Ford, cât şi Lufkin au primit ajutoare de stat.

Gitenstein a arătat că sunt companii americane care ar investi în România chiar şi în absenţa unui ajutor de stat, precizând că este vorba în special despre companiile de tehnologie.
Gitestein, care vreme de 17 ani a lucrat pe lângă Senatul SUA în calitate de lobbyist, susţine că actualul guvern încearcă să reformeze statul, să dea predictibilitate deciziilor şi să aplice regulile statului de drept.
Dar... "Probabil, mai mult decât de orice altceva, firmele americane mi se plâng de faptul că regulile legate de statul de drept nu se aplică sau nu se aplică atât de bine pe cât ar trebui."
Întrebat dacă poate menţiona o dată la care climatul de afaceri se va îmbunătăţi în mod consistent, amba­sadorul a răspuns: "Multe companii şi bănci americane stau pe miliarde de dolari pe care îi pot investi şi aşteaptă o schimbare a climatului în toată lumea, nu doar în România. Când aceste cufere se vor deschide, cred că România va primi o parte din bani".
Ambasadorul a mai spus că oamenii de afaceri sunt îngrijoraţi de schimbările frecvente ale legislaţiei fiscale: "Cred că acest gen de impredictibilitate creează probleme. Eu am petrecut 20 de ani în sectorul privat, după alţi 16 în sectorul public. În domeniul privat am lucrat mult timp cu preşedinţi ai companiilor mari. Şi ei obişnuiau să-mi spună: «Mark, cel mai mult avem nevoie să ştim care sunt regulile»".

În privinţa blocării achiziţiei de avioane F-16, Gitenstein a spus că România a luat decizia de natură pur economică de a renunţa la programul de achiziţionare de avioane F16, deoarece SUA voiau să vândă şi nu să finanţeze vânzarea acestor aparate către România, iar Guvernul român nu are bani.
Gitenstein a mai arătat că, deo­cam­dată, nu crede că preşedintele SUA, Barack Obama, va veni în România, existând, în schimb, discuţii despre o vizită în SUA a preşedintelui Băsescu.
Încă din 2009, diplomaţia română a încercat să organizeze o vizită a pre­şedintelui Traian Băsescu la Washington, încercări ce nu s-au concretizat, până în prezent, în vreun acord.
Băsescu şi Obama s-au întâlnit atunci când au fost reuniunile NATO, dar într-un cadru mai mult informal.