FMI discută despre salariul minim. Dar deficitul?

Şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, consideră că "ar putea fi loc" pentru o creştere a salariului minim, însă susţine că această decizie trebuie analizată cu atenţie, pentru că o majorare nesustenabilă ar avea efecte negative.

În ceea ce priveşte posibilitatea majorării ţintei de deficit bugetar pentru 2011, semnalele nu sunt foarte optimiste până acum.

"Orice creştere a salariului minim ar trebui studiată şi calculată foarte atent, pentru că în cazul unei majorări prea mari aceasta ar putea avea efecte negative. Ar mai putea fi loc, dar trebuie să vedem cât", a spus Franks, citat de Mediafax.

Subiectul a fost discutat luni de delegaţia FMI cu mai mulţi reprezentanţi ai sindicatelor.

Miercurea trecută, în prima zi a evaluărilor, Franks a explicat după o întâlnire cu ministrul muncii că o creştere a salariului minim ar putea avea consecinţe dăunătoare şi ar putea să descurajeze angajările şi a susţinut necesitatea unei atitudini precaute.

Nu este foarte clar de ce FMI şi-a nuanţat mesajul. Unii analişti au spus la vizitele anterioare ale FMI că Fondul va ţine cont foarte mult în negocierile cu România şi de ceea ce s-a întâmplat în Ungaria, unde Guvernul a renunţat la acordul cu instituţia financiară internaţională şi a impus taxe băncilor şi marilor companii pentru a echilibra finanţele ţării.

Salariul minim a rămas şi în 2010 la valoarea de 600 de lei brut, deşi, odată cu aplicarea legii salarizării de la 1 ianuarie, acesta ar fi trebuit să crească la 705 lei, valoarea coeficientului I din lege. Pentru că la finele lui 2009, reprezentanţii sindicatelor, ai patronatelor şi ai Guvernului nu au reuşit să se pună de acord cu privire la majorarea salariului minim, aplicarea legii salarizării a eşuat, astfel încât valoarea folosită a coeficientului I din lege a fost de 600 de lei.

Dacă sindicatele solicită o majorare a salariului minim de până la 750 de lei, reprezentanţii Guvernului apreciază că această creştere nu ar putea fi susţinută şi au propus o eventuală creştere de până la 640 de lei, care ar acoperi şi o parte din reducerea salarială de 25%.

Preşedintele "Cartel Alfa", Bogdan Hossu, a spus ieri, la finalul întâlniri cu delegaţia FMI, că sindicatele şi-au exprimat punctul de vedere cu privire la salariul minim, care ar trebui să fie de 750 de lei, iar reprezentanţii Fondului au declarat că vor face calcule legate de implicaţiile economice, îngrijorarea lor fiind să nu existe un efect negativ privind pierderea unor locuri de muncă.

Salariul minim pe economie a crescut de aproape şase ori în ultimii zece ani, până la echivalentul a 140 de euro în 2010, dar cu toate acestea rămâne printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană. Doar Bulgaria are în 2010 un salariu mai mic, de 123 de euro, în timp ce Polonia, Cehia sau Slovacia au un salariu minim lunar de peste 300 de euro.

Potrivit legii salarizării, până în 2014, valoarea salariului minim pe economie ar trebui să ajungă la jumătate din valoarea salariului mediu la nivel naţional. În prezent, valoarea salariului minim este de circa 30% din valoarea salariului mediu.

Va fi majorat deficitul bugetar pe 2011?

Până acum mesajele FMI nu sunt încurajatoare în ceea ce priveşte o posibilă relaxare a ţintei de deficit bugetar din 2011, de 4,4% din PIB.

Mai mulţi analişti şi consultanţi au susţinut necesitatea relaxării ţintei de deficit bugetar anul viitor, în condiţiile în care diferenţa ar fi direcţionată pentru finanţarea unor proiecte de infrastructură care sunt absolut necesare.

În plus, ajustarea deficitului bugetar de la 6,8% din PIB în 2010 la 4,4% din PIB va fi destul de dificilă.

Şi reprezentanţii patronatelor au intrat la discuţiile cu FMI cu propuneri de majorare a deficitului bugetar şi de diminuare a contribuţiilor sociale, însă şeful misiunii FMI în România a declarat că ţinta de deficit bugetar pentru anul viitor, stabilită la 4,4% din PIB, nu va fi modificată. PIB-ul este estimat pentru anul viitor la 544,4 mld. lei (129,3 mld. euro), deficitul agreat fiind de 24 mld. lei (5,7 mld. euro).

Pentru 2010 ţinta de deficit bugetar a fost revizuită de la 5,9% la 6,8% din PIB, în urma negocierilor cu FMI în cadrul cărora a fost luată în calcul o nouă prognoză privind evoluţia economiei, respectiv prelungirea recesiunii în locul revenirii pe creştere.

Principala problemă a României este dificultatea găsirii finanţărilor pentru deficitul bugetar. Sumele atrase lunar de Trezorerie de pe piaţa internă au fost în general la jumătate faţă de volumele planificate, în condiţiile în care din vară Trezoreria a impus un plafon de 7% pe an pentru randamentul plătit la emisiunile de titluri, indiferent de scadenţă.

Ce s-a întâmplat cu deficitul bugetar până acum

Deficitul bugetar a ajuns după primele opt luni ale anului la 20,9 mld. lei, echivalentul a 4,09% din PIB, după ce a urcat în august cu aproape un miliard de lei.

Majorarea TVA de la 19% la 24% începând cu 1 iulie a determinat creşterea încasărilor bugetare totale cu 17% în august, comparativ cu aceeaşi lună din 2009, continuând trendul ascendent început în iunie. În august veniturile bugetare au totalizat 12,9 mld. lei, iar sumele colectate din TVA au ajuns la 3,6 mld. lei, în urcare cu 46,9% pe seama majorării cotei de impozitare cu cinci puncte procentuale.

În primele opt luni ale anului veniturile au fost de 106,2 mld. lei, în creştere cu 2,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Cheltuielile totale au ajuns la 127,2 mld. lei, cu 1,3% peste nivelul din primele opt luni din 2009.

În prima jumătate a anului, încadrarea în ţinta de deficit bugetar stabilită cu FMI a fost obţinută pe seama creşterii arieratelor şi a sacrificării investiţiilor.