Isărescu: BNR ar putea trece la înăsprirea politicii monetare din cauza incoerenţei politicienilor
Majorarea TVA a afectat semnificativ conduita politicii monetare şi a întrerupt ciclul BNR de reducere a dobânzii de politică monetară şi există chiar riscul întoarcerii trendului care a durat circa un an, afirmă guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
"Prin forţa lucrurilor, ţara asta a fost nevoită să majoreze TVA de la 19 la 24%, cu cinci puncte procentuale. A provocat un mare şoc. A perturbat ciclul economic. Ne-a întrerupt nouă, BNR, un întreg ciclu de reducere a dobânzii şi asta nu este o chestie de joacă, să ai o anumită predictibilitate, o anumită ţinută în politica monetară şi să fii întrerupt brutal. Ca să apară riscul să inversezi trendul datorită creşterii inflaţiei care apare după o asemenea măsură", a spus Isărescu la seminarul "România, încotro? Cum să redăm încrederea?" organizat ieri la BNR.
Guvernatorul a adus în discuţie lipsa coerenţei la nivelul politicilor şi mesajelor din zona Guvernului şi a politicienilor, exemplificând cu discursul public care vorbeşte în prezent de reducerea importantă a TVA ca o soluţie a ieşirii din criză, la trei luni de la decizia de majorare a taxei. "Suntem total incoerenţi în politici şi mesaje."
În acest context, prima de risc pentru România, mai mare decât în alte ţări europene, reflectă coerenţa redusă în politici şi mesaje, având în vedere că o parte dintre fundamente sunt corecte, iar rezervele valutare sunt mari.
"CDS pentru România reflectă o coerenţă redusă, ca sa nu zic altfel, dacă nu în politici, măcar în mesajul pe care-l transmitem în exterior. Plătim cu toţii şi căutăm vinovaţi şi motive în alte părţi decât ar trebui (...) Cum putem să vorbim de coerenţă dacă discursul public vorbeşte acum de reducerea TVA ca o soluţie de ieşire din criză. Suntem total incoerenţi dacă după trei luni de la majorarea TVA venim cu acest mesaj."
Referindu-se la preocuparea cvasipermanentă - de ce unele ţări se dezvoltă şi altele mai puţin, el a menţionat că este adeptul opiniei conform căreia diferenţa o face coerenţa politicilor în general şi a politicilor macroeconomice în particular.
"Se dezvoltă ţările care, cu perseverenţă, dovedesc coerenţă în politicile economice şi financiare, deci un fel de management statal, care depinde şi de maturitatea statului, dar şi de tăria instituţiilor, de capacitatea lor de a nu se lăsa influenţate de ciclurile scurte, de calitatea oamenilor, a elitelor, de cultură. Modelul cultural este esenţial. Căutăm uneori vinovaţi în toate părţile. Nu există substitut pentru coerenţa politicilor macroeconomice şi financiare."
Isărescu a mai spus că, de multe ori, un guvern ia măsuri consistente, de care beneficiază alt guvern. "Lasă că plăţile le face cineva după anul electoral."
În urmă cu două săptămâni, cotaţiile CDS-urilor pentru România (instrumentele care măsoară riscul de default) intraseră sub pragul de 300 de puncte de bază pentru prima dată după patru luni în care trecuseră şi de 400 de puncte la sfârşitul lui iunie, când acordul cu FMI risca să deraieze din cauza eşecului înregistrat de Guvern în încercarea de a reduce şi pensiile, pe lângă salarii.
De săptămâna trecută, CDS-urile au urcat însă din nou la peste 300 de puncte pe fondul turbulenţelor politice care alimentează percepţii negative la nivelul investitorilor străini. În acelaşi context, leul s-a depreciat rapid, iar cursul a sărit pentru câteva zile la peste 4,30 lei pentru un euro.