Guvernul a înfruntat moţiunea şi bugetarii ieşiţi în stradă. Continuă restructurarea statului. Bursa şi cursul, favorabile

Cei 30.000 de sindicalişti şi susţinători ai partidelor de opoziţie care au protestat în faţa Palatului Parlamentului nu au putut modifica rezultatul votului la moţiunea de cenzură dezbătută ieri în Parlament. Opoziţia nu a avut cele 236 de voturi necesare demiterii Guvernului şi, astfel, Executivul condus de Emil Boc rămâne în picioare, cel puţin până în februarie, când începe o nouă sesiune parlamentară. Moţiunea de cenzură de ieri a fost respinsă cu 219 voturi "pentru", în condiţiile în care tabăra puterii nu a participat la vot.

În faţa unui eşec anticipat al moţiunii, cursul leului şi bursa s-au menţinut relativ stabile.

Guvernul îşi va angaja răspunderea, în câteva zile, pe legea educaţiei naţionale ceea ce, tehnic, lasă posibilitatea unei noi moţiuni de cenzură. Şansele ca ea să fie depusă sunt mici, având în vedere eşecul de ieri.

Guvernul rămâne, astfel, în funcţie, cel puţin până după vacanţa de iarnă, având în vedere că opoziţia nu mai poate depune o altă moţiune, Constituţia limitând acest demers la unul singur pe o sesiune parlamentară, în afara cazului în care Executivul îşi angajează răspunderea. Iulian Anghel

Premierul rămas în funcţie a susţinut ieri, apărând punctul de vedere al Guvernului în timpul dezbaterii moţiunii de cenzură, că soluţiile propuse de opoziţie în textul documentului ar majora deficitul bugetar cu peste 10% din PIB, agravând efectele crizei.

Tendinţa de a consuma mai mult decât se produce nu poate continua precum în anii anteriori, a afirmat premierul, revenind la declaraţii susţinute şi în alte ocazii, potrivit cărora măsurile luate de fosta guvernare PNL (2007 şi 2008) au încărcat factura crizei. Opoziţia acuza, în textul moţiunii, că România mai funcţionează doar pe datorie, ritmul în care se împrumută de la începutul anului fiind de 600 de euro/secundă - adică 52 milioane de euro pe zi.

În discuţiile cu FMI, a cărui delegaţie se află în aceste zile la Bucureşti, Executivul se obligă să disponibilizeze, până la finele anului, aproape 80.000 de bugetari şi să se încadreze într-o anvelopă financiară pentru plata salariilor bugetarilor de 39 mld. lei.

Ministrul de finanţe, Gheorghe Ialomiţianu, care este şi deputat, a acuzat, la rându-i, că moţiunea conţine afirmaţii false, iar soluţiile propuse sunt prezentate superficial, departe de realităţile economice ale prezentului. În moţiune, PNL şi PSD promiteau că, după căderea Guvernului şi venirea celor două partide la putere, acordul cu FMI va fi revizuit, se va reveni asupra reducerilor salariale de 25% şi va fi reanalizată cota unică.

Dezbaterile asupra moţiunii s-au prelungit cu mult peste limita stabilită. Opoziţia a susţinut demiterea Guvernului cu argumente dintre cele mai diferite. Victor Ponta, liderul PSD, a încercat să-i determine pe parlamentarii puterii să i se alăture cu următorul discurs: "Vă rog pe toţi cei care mai sunteţi parlamentari vii să vă faceţi datoria faţă de români şi nu faţă de Băsescu şi Boc. Azi, în Parlament vor fi parlamentari vii, care vor gândi, care vor acţiona conform propriei inimi şi parlamentari morţi, care stau şi se uită la o ţară care moare şi sunt de acord să moară alături de ea".

Din punct de vedere strict tehnic, PSD şi PNL mai aveau nevoie de 24 de voturi pentru a demite Guvernul, dar nu au putut să le strângă.

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, într-un limbaj presărat cu ironii, le-a cerut parlamentarilor să voteze moţiunea de cenzură pentru ca premierul Boc să nu mai fie "asistat", ci "trimis la muncă".

O poziţie interesantă au avut-o ieri minorităţile care, în mod tradiţional, spijină Guvernul. Liderul grupului, Varujan Pambuccian, a acuzat guvernarea de incoerenţă şi incapacitate a de a controla detaliile măsurilor luate şi de a le comunica în mod coerent. Potrivit lui Pambuccian, dacă lucrurile nu se rezolvă, ar putea fi ultima moţiune pe care minorităţile nu o votează. Poziţia minorităţilor este importantă pentru că grupul are 18 deputaţi. Trecerea lor în opoziţie ar lăsa Guvernul în minoritate în Parlament, având în vedere că distanţa dintre putere şi opoziţie este de doar 24 de voturi.