Limbajul secret al lemnului

Autor: Ioana David 27.10.2010

Au stat "la cutie" şi au investit sute de milioane de euro în capacităţile de producţie aflate şi în oraşe secundare, precum Sebeş sau Rădăuţi. Proiectele giganţilor din industria lemnului au început să devină publice în ultimii ani, iar producţia este "codificată" în termeni precum MDF sau OSB, precum şi "mai celebrul" PAL. Cine mai are bani pentru România şi pentru anul viitor?



Holzindustrie Schweighofer, Kronospan şi Egger, principalii jucători din industria locală a prelucrării lemnului, au vizuni diferite despre cum va evolua anul viitor piaţa de profil, astfel că şi stragiile lor au puţine puncte comune. 2011 este extrem de important în această industrie pentru că firmele au ajuns deja la final cu investiţii de sute de milioane de euro, astfel că echipele de management vor fi cu ochii pe noi proiecte, dar şi pe revitalizarea vânzărilor într-un business afectat de criză.

Cele trei firme, toate de origine austriacă, au intrat pe piaţa locală la începutul anilor 2000, atrase de resursele forestiere, de potenţialul pieţei construcţiilor pe termen lung şi de forţa de muncă ieftină. Fondul forestier al României este de aproximativ 6 milioane de hectare, iar aproximativ 1,6% a fost cumpărat de străini în ultimii ani. Principalul furnizor de materie primă pentru industrie lemnului este Romsilva, însă companiile cumpără şi din import. Până acum, austriecii au investit pe piaţa locală peste 700 de milioane de euro, iar cele mai multe fonduri au fost alocate de Holzindustrie Schweighofer, 310 mil. euro, Egger (210 milioane de euro) şi Kronospan, peste 210 milioane de euro, sume reprezentând investiţii directe recente fără achiziţii. InvestiŢii noi la vremuri noi Doi dintre jucători, Kronospan şi Egger, au anunţat că vor să investească în capacităţi de producţie de OSB (plăci folosite în special în industria construcţiilor pentru pereţi, podele, acoperişuri, dar pot fi folosite şi pentru cutii de transport sau paleţi), în timp ce proiectele Holzindustrie Schweighofer pentru creşterea capacităţii sunt condiţionate de obţinerea unor fonduri europene şi de o mai mare predictibilitate în mediul politic. Kronospan şi Egger produc în principal PAL (plăci aglomerate din lemn), în timp ce Holzindustrie se axează pe cherestea. Kronospan este şi cel mai mare producător local de MDF (medium-density fibreboard). "Pentru anul 2011 planificăm o investiţie de 20 milioane de euro în fabrica de la Braşov, pentru dublarea capacităţii de producţie a liniei de OSB", a spus Oana Bodea, reprezentant al Kronospan România. De ce o nouă investiţie în creşterea capacităţii de OSB? "Estimăm o revenire pe segmentul de construcţii în România în anul 2011.

Deja piaţa s-a revigorat de anul acesta, iar livrările de OSB au fost constante", a mai spus Oana Bodea de la Kronospan. Compania deţine două facilităţi de producţie la Sebeş şi Braşov, iar afacerile au trecut de 170 de milioane de euro în 2009. În cadrul grupului lucrează peste 600 de oameni, iar anul trecut firma a finalizat o investiţie de 200 de milioane de euro într-o fabrică de OSB la Braşov, care în prezent a ajuns la o capacitate de 270.000 de metri cubi pe an. Tot aici compania produce şi PAL, la o capacitate anuală de 80.000 metri cubi. Kronospan este recunoscut drept unul dintre cei mai mari producători de PAL şi MDF de pe piaţa locală prin fabricile de la Sebeş, capacitatea de producţie de aici fiind de 840.000 de metri cubi anual pentru PAL şi 384.000 de metri cubi pentru MDF. Miza pe această piaţă este ridicată însă de Egger, care are un proiect de 150 de milioane de euro anul viitor la Rădăuţi, pentru care va angaja 100 de oameni. "Până în prezent Egger a investit peste 210 milioane de euro. După ce toate investiţiile curente vor fi finalizate, respectiv instalaţia de adezivi, centrala pe bază de biomasă şi linia de producţie OSB, valoarea totală a investiţiilor se va ridica la peste 410 milioane de euro", au spus reprezentanţii Egger.

O nouă linie de PAL Anul viitor pe piaţa de prelucrare a lemnului va intra şi firma Prolemn din Reghin, controlată de grupul turc Kastamonu Entegre, care până acum producea în România feţe de uşi. Astfel, până la finalul lui 2011, conducerea Prolemn intenţionează să finalizeze o investiţie de 50-60 de milioane de euro într-o linie de producţie a PAL-ului, urmând ca apoi să fie instalată şi o linie de producţie MDF (medium-density fibreboard). Conform oficialilor companiei, investiţiile totale vor ajunge la circa 100 de milioane de euro în perioada 2012-2013. Totodată, investiţiile programate vor duce la creşterea numărului de angajaţi Prolemn la 1.000 de persoane, dublu comparativ cu structura actuală de personal a companiei. Proiectul este susţinut în proporţie de 40-50% din fonduri proprii, iar restul din credite bancare. Capacitatea maximă zilnică a fabricii de PAL va fi de 2.000 de metri cubi, iar până la finalizarea întregului proiect (intervalul 2012-2013), fabrica va funcţiona la 85-95% din capacitate. Viitorul este incert În ultimii zece ani piaţa produselor din lemn a crescut în ritmul pieţei de mobilă, dependentă de sectorul imobiliar.

Boomul a durat până în 2008. Prăbuşirea din construcţii a atras şi declinul domeniilor conexe, piaţa de mobilă şi implicit cea de produse din lemn. La momentul primelor semnale negative, companiile din această industrie păreau că au fost prinse pe picior greşit pentru că anunţau investiţii de sute de milioane de euro. Cu toate acestea, şi în prezent continuă să anunţe noi investiţii după ce au găsit resursele de a trece de această perioadă. Reprezentanţii Egger spun că în 2009 pieţele de lemn din Spania şi România au avut cele mai importante scăderi, în timp ce primele luni din 2010 au fost "uşor negative". Pe de altă parte, ei vorbesc şi despre faptul că piaţa de construcţii, care ar putea trage în sus şi prelucrarea lemnului, a scăzut mai puţin în Europa de Est comparativ cu Europa de Vest. Reprezentanţii Holzindustrie Schweighofer sunt de părere că anul 2010 a fost puţin mai bun comparativ cu 2009, dar se aşteaptă la o nouă cădere în 2011, nefiind vizibile semnale ale revenirii. Cei mai optimişti sunt cei de la Kronospan care aşteaptă o creştere pe toate pieţele externe. "Pentru exportul de plăci PAL şi MDF pentru industria mobilei au mers bine pieţele din Europa Centrală şi Orientul Apropiat. Pentru exportul de plăci OSB pentru industria construcţiilor au mers bine pieţele din estul Europei: Ucraina şi Rusia. În 2011 ne aşteptăm la o creştere pe toate pieţele externe.

Turcia este de exemplu o piaţă în creştere", explică Oana Bodea. O piaŢ cu miz mare Fabricile de PAL ale Egger şi Kronospan au o capacitate cumulată de producţie de 1,5 milioane de metri cubi, ceea ce în valoare înseamnă peste 100-150 de milioane de euro. Produsele PAL sunt panouri obţinute din coajă şi resturi de lemn, (provenite de la procesatorii de lemn), care sunt utilizate la industria mobilei, dar în procent extrem de mic se pot găsi şi în formă brută în magazinele de bricolaj. Pe de altă parte, MDF-ul (medium-density fibreboard) este tot un material folosit în industria mobilei, însă de o calitate mai ridicată faţă de PAL. MDF-ul se obţine din buşteni, dar şi resturi decojite. Principalul producător de MDF este Kronospan, iar date despre alţi producători pe această piaţă nu există. Producţia totală de MDF se ridică la 80.000 metri cubi anual. Toate companiile din industrie aduc în discuţie starea proastă a infrastructurii şi faptul că nu au suportul mediului politic pentru derularea de investiţii, aşa cum se întâmpla în anii premergători crizei. Cu toate acestea, competiţia redusă, resursele forestiere şi potenţialul unei pieţe de peste 20 de milioane de locuitori determină în continuare aceste companii să aloce fonduri semnificative în această piaţă.