Limbajul secret al lemnului
Au stat "la cutie" şi au investit sute de milioane de euro în capacităţile de producţie aflate şi în oraşe secundare, precum Sebeş sau Rădăuţi. Proiectele giganţilor din industria lemnului au început să devină publice în ultimii ani, iar producţia este "codificată" în termeni precum MDF sau OSB, precum şi "mai celebrul" PAL. Cine mai are bani pentru România şi pentru anul viitor?
Holzindustrie Schweighofer, Kronospan şi Egger, principalii
jucători din industria locală a prelucrării lemnului, au vizuni
diferite despre cum va evolua anul viitor piaţa de profil, astfel
că şi stragiile lor au puţine puncte comune. 2011 este extrem de
important în această industrie pentru că firmele au ajuns deja la
final cu investiţii de sute de milioane de euro, astfel că echipele
de management vor fi cu ochii pe noi proiecte, dar şi pe
revitalizarea vânzărilor într-un business afectat de criză.
Cele trei firme, toate de origine austriacă, au intrat pe piaţa
locală la începutul anilor 2000, atrase de resursele forestiere, de
potenţialul pieţei construcţiilor pe termen lung şi de forţa de
muncă ieftină. Fondul forestier al României este de aproximativ 6
milioane de hectare, iar aproximativ 1,6% a fost cumpărat de
străini în ultimii ani. Principalul furnizor de materie primă
pentru industrie lemnului este Romsilva, însă companiile cumpără şi
din import. Până acum, austriecii au investit pe piaţa locală peste
700 de milioane de euro, iar cele mai multe fonduri au fost alocate
de Holzindustrie Schweighofer, 310 mil. euro, Egger (210 milioane
de euro) şi Kronospan, peste 210 milioane de euro, sume
reprezentând investiţii directe recente fără achiziţii. InvestiŢii
noi la vremuri noi Doi dintre jucători, Kronospan şi Egger, au
anunţat că vor să investească în capacităţi de producţie de OSB
(plăci folosite în special în industria construcţiilor pentru
pereţi, podele, acoperişuri, dar pot fi folosite şi pentru cutii de
transport sau paleţi), în timp ce proiectele Holzindustrie
Schweighofer pentru creşterea capacităţii sunt condiţionate de
obţinerea unor fonduri europene şi de o mai mare predictibilitate
în mediul politic. Kronospan şi Egger produc în principal PAL
(plăci aglomerate din lemn), în timp ce Holzindustrie se axează pe
cherestea. Kronospan este şi cel mai mare producător local de MDF
(medium-density fibreboard). "Pentru anul 2011 planificăm o
investiţie de 20 milioane de euro în fabrica de la Braşov, pentru
dublarea capacităţii de producţie a liniei de OSB", a spus Oana
Bodea, reprezentant al Kronospan România. De ce o nouă investiţie
în creşterea capacităţii de OSB? "Estimăm o revenire pe segmentul
de construcţii în România în anul 2011.
Deja piaţa s-a revigorat de anul acesta, iar livrările de OSB au
fost constante", a mai spus Oana Bodea de la Kronospan. Compania
deţine două facilităţi de producţie la Sebeş şi Braşov, iar
afacerile au trecut de 170 de milioane de euro în 2009. În cadrul
grupului lucrează peste 600 de oameni, iar anul trecut firma a
finalizat o investiţie de 200 de milioane de euro într-o fabrică de
OSB la Braşov, care în prezent a ajuns la o capacitate de 270.000
de metri cubi pe an. Tot aici compania produce şi PAL, la o
capacitate anuală de 80.000 metri cubi. Kronospan este recunoscut
drept unul dintre cei mai mari producători de PAL şi MDF de pe
piaţa locală prin fabricile de la Sebeş, capacitatea de producţie
de aici fiind de 840.000 de metri cubi anual pentru PAL şi 384.000
de metri cubi pentru MDF. Miza pe această piaţă este ridicată însă
de Egger, care are un proiect de 150 de milioane de euro anul
viitor la Rădăuţi, pentru care va angaja 100 de oameni. "Până în
prezent Egger a investit peste 210 milioane de euro. După ce toate
investiţiile curente vor fi finalizate, respectiv instalaţia de
adezivi, centrala pe bază de biomasă şi linia de producţie OSB,
valoarea totală a investiţiilor se va ridica la peste 410 milioane
de euro", au spus reprezentanţii Egger.
O nouă linie de PAL Anul viitor pe piaţa de prelucrare a lemnului
va intra şi firma Prolemn din Reghin, controlată de grupul turc
Kastamonu Entegre, care până acum producea în România feţe de uşi.
Astfel, până la finalul lui 2011, conducerea Prolemn intenţionează
să finalizeze o investiţie de 50-60 de milioane de euro într-o
linie de producţie a PAL-ului, urmând ca apoi să fie instalată şi o
linie de producţie MDF (medium-density fibreboard). Conform
oficialilor companiei, investiţiile totale vor ajunge la circa 100
de milioane de euro în perioada 2012-2013. Totodată, investiţiile
programate vor duce la creşterea numărului de angajaţi Prolemn la
1.000 de persoane, dublu comparativ cu structura actuală de
personal a companiei. Proiectul este susţinut în proporţie de
40-50% din fonduri proprii, iar restul din credite bancare.
Capacitatea maximă zilnică a fabricii de PAL va fi de 2.000 de
metri cubi, iar până la finalizarea întregului proiect (intervalul
2012-2013), fabrica va funcţiona la 85-95% din capacitate. Viitorul
este incert În ultimii zece ani piaţa produselor din lemn a crescut
în ritmul pieţei de mobilă, dependentă de sectorul imobiliar.
Boomul a durat până în 2008. Prăbuşirea din construcţii a atras şi
declinul domeniilor conexe, piaţa de mobilă şi implicit cea de
produse din lemn. La momentul primelor semnale negative, companiile
din această industrie păreau că au fost prinse pe picior greşit
pentru că anunţau investiţii de sute de milioane de euro. Cu toate
acestea, şi în prezent continuă să anunţe noi investiţii după ce au
găsit resursele de a trece de această perioadă. Reprezentanţii
Egger spun că în 2009 pieţele de lemn din Spania şi România au avut
cele mai importante scăderi, în timp ce primele luni din 2010 au
fost "uşor negative". Pe de altă parte, ei vorbesc şi despre faptul
că piaţa de construcţii, care ar putea trage în sus şi prelucrarea
lemnului, a scăzut mai puţin în Europa de Est comparativ cu Europa
de Vest. Reprezentanţii Holzindustrie Schweighofer sunt de părere
că anul 2010 a fost puţin mai bun comparativ cu 2009, dar se
aşteaptă la o nouă cădere în 2011, nefiind vizibile semnale ale
revenirii. Cei mai optimişti sunt cei de la Kronospan care aşteaptă
o creştere pe toate pieţele externe. "Pentru exportul de plăci PAL
şi MDF pentru industria mobilei au mers bine pieţele din Europa
Centrală şi Orientul Apropiat. Pentru exportul de plăci OSB pentru
industria construcţiilor au mers bine pieţele din estul Europei:
Ucraina şi Rusia. În 2011 ne aşteptăm la o creştere pe toate
pieţele externe.
Turcia este de exemplu o piaţă în creştere", explică Oana Bodea. O
piaŢ cu miz mare Fabricile de PAL ale Egger şi Kronospan au o
capacitate cumulată de producţie de 1,5 milioane de metri cubi,
ceea ce în valoare înseamnă peste 100-150 de milioane de euro.
Produsele PAL sunt panouri obţinute din coajă şi resturi de lemn,
(provenite de la procesatorii de lemn), care sunt utilizate la
industria mobilei, dar în procent extrem de mic se pot găsi şi în
formă brută în magazinele de bricolaj. Pe de altă parte, MDF-ul
(medium-density fibreboard) este tot un material folosit în
industria mobilei, însă de o calitate mai ridicată faţă de PAL.
MDF-ul se obţine din buşteni, dar şi resturi decojite. Principalul
producător de MDF este Kronospan, iar date despre alţi producători
pe această piaţă nu există. Producţia totală de MDF se ridică la
80.000 metri cubi anual. Toate companiile din industrie aduc în
discuţie starea proastă a infrastructurii şi faptul că nu au
suportul mediului politic pentru derularea de investiţii, aşa cum
se întâmpla în anii premergători crizei. Cu toate acestea,
competiţia redusă, resursele forestiere şi potenţialul unei pieţe
de peste 20 de milioane de locuitori determină în continuare aceste
companii să aloce fonduri semnificative în această piaţă.