Legea fundamentală a UE va fi modificată pentru a proteja Europa de crizele financiare

Cei mai importanţi reprezentanţi ai Uniunii Europene (UE) au convenit să înăsprească regulile de conduită bugetară şi fiscală pentru a se asigura că ţările europene vor reuşi să depăşească fără prea multe probleme crize financiare de amploarea celei prin care continentul a trecut în acest an, scrie agenţia de presă Thomson Reuters.
Liderii europeni au stabilit că modificările ce vor fi aduse Tratatului de la Lisabona sunt necesare pentru a crea un sistem permanent care să trateze problemele legate de datoriile suverane masive şi de asemenea, care să implementeze reguli bugetare mai stricte, inclusiv sancţiuni asupra guvernelor care nu reuşesc să menţintă datoriile publice şi deficitele bugetare în limitele acceptate de UE.

Deşi iniţiativa schimbării acestor reguli a aparţinut Germaniei şi Franţei, două dintre cele mai importante economii la nivel european, nu toţi membrii UE au sprijinit această viziune. Dacă liderii de la Berlin şi de la Paris au sugerat faptul că deţinătorii de obligaţiuni guvernamentale ar trebui să preia asupra lor o parte din costurile unor viitoare restructurări ale acestor datorii, la polul opus, ţări cu o situaţie economică mai slabă, precum Spania, au arătat că aceste schimbări ar putea crea panică pe pieţe. De altfel, şi preşedintele Băncii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, a susţinut acest punct de vedere, explicând că investitorii nu trebuie implicaţi în restructurarea datoriilor unei ţări.

În decembrie aflăm noile schimbări
Liderii europeni, reuniţi la Bruxelles la sfârşitul săptămânii, i-au cerut lui Herman Van Rompuy, preşedintele Uniunii Europene, să pre­gă­tească modificările aduse Tratatului de la Lisabona până la summit-ul ce va avea loc în decembrie, sfă­tuindu-l să lucreze asupra lor în parteneriat cu Comisia Europeană. "Am luat decizii importante pentru zona euro (prin aceste schimbări - n.red.). Recomandarea noastră este un mecanism permanent, robust şi credibil care să protejeze stabilitatea financiară a zonei euro în ansamblu", a declarat Van Rompuy.
Germania, cea mai mare economie europeană, a spijinit ideea înlocuirii plasei de siguranţă în valoare de 440 mld. euro, convenită în mai anul acesta, cu un sistem permanent care ar trebui finanţat parţial de sectorul privat.
"Nu vom permite ca numai contribuabilii să suporte toate costurile unei viitoare crize", a spus can­ce­larul german Angela Merkel, citată de Bloomberg. Pe de altă parte, premierul spaniol José Luís Rodríguez Zapatero, a cărui ţară se confruntă cu al doilea mare deficit bugetar la nivel european, a spus că ar fi "mai precaut atunci când vine vorba de includerea sectorul privat în acest mecanism".
Mai mult, Merkel a explicat că în viitor, UE va acţiona ca un "guvern economic" şi va monitoriza competitivitatea statelor membre.
Tot ea a mai spus că "mecanismul de criză este valabil numai în cazurile în care stabilitatea monedei euro este pusă în pericol; dacă o ţară va avea nevoie de acest mecanism, va avea de îndeplinit o serie de condiţii foarte stricte".

Nu se pierd drepturile de vot
Berlinul nu a reuşit însă să atragă sprijin şi pentru măsura de suspendare a drepturilor de vot în cazul ţărilor care vor încălca noile reguli privind deficitele şi datoriile publice. "Dacă schimbările aduse tratatului (de la Lisabona - n.red.) includ reducerea numărului de voturi, consider că acest lucru este inacceptabil şi, cu cea mai mare francheţe, nu este realist", a declarat preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso. Modificările urmează să fie aprobate până la jumătatea anului 2013 şi fac parte din eforturile UE de protejare şi prevenire a unei noi crize a datoriilor, similare celei din Grecia de anul acesta. Turbulenţele din primăvară de la Atena, care au pus sub semnul întrebării o serie de alte economii mai slabe din Europa, i-au obligat pe liderii europeni, alături de Fondul Monetar Internaţional, să vină cu un plan de salvare în valoare de 750 mld. euro, care expiră însă după 2013.
Orice modificare a tratatului UE trebuie aprobată în unanimitate şi ratificată de statele membre fie prin votul Parlamentului, fie prin referendum. Schimbarea trebuie aprobată şi de Parlamentul European.

Concluziile summitului european

1. Ce se va schimba în Tratatul de la Lisabona după summit?
2. Diplomaţii spun că articolul 122 al Tratatului, care permite UE să ofere sprijin financiar ţărilor care se confruntă cu dezastre naturale sau alte circumstanţe excepţionale, va fi modificat în aşa fel încât ajutorul să fie acordat şi în eventualitatea apariţiei unei crize financiare sistemice.
3. Care va fi rolul instituţiilor de la Bruxelles în implementarea schimbărilor?
4. Herman Van Rompuy, din postura de preşedinte al UE, va examina modul în care se vor realiza modificările asupra Tratatului. Pe de altă parte, CE va fi responsabilă cu aspectele tehnice ale mecanismului de prevenire a viitoarelor crize.
5. Vor fi suspendate drepturile de vot ale ţărilor care încalcă regulile?
6. Foarte puţin probabil. Iniţiativa, propusă de Germania, nu a fost primită cu zâmbetul pe buze de celelalte state europene, ci din contră. "În afară de Franţa, practic nimeni nu este în favoarea noastră din acest punct de vedere", a declarat un diplomat german.
7. Cum pot schimbările aduse Tratatului să protejeze Europa pe timp de criză?
8. Plasa de siguranţă în valoare de 750 mld. euro, menită să sprijine Europa pe o perioadă de trei ani, ar putea să nu fie suficientă, iar ţările UE să ajungă din nou la mâna speculatorilor. Schimbarea anumitor articole din Tratat ar putea crea premisele unui mecanism permanent, care să ajute Europa ori de câte ori este nevoie.