Săptămâna şi moţiunea de cenzură. Acum, legea educaţiei

Conducerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor ar urma să decidă astăzi sau mâine data la care va fi citită şi apoi votată moţiunea ce cenzură depusă, la finele săptămânii, de PNL şi PSD, ca urmare a angajării răspunderii Guvernului pe noua lege a educaţiei (care aduce modificări majore în structura învăţământului).
Aceasta este ce-a de-a doua moţiune depusă de opoziţie împotriva Guvernului, în decurs de două săptămâni, în con­diţiile în care moţiunea de săptămâna trecută a fost respinsă cu 119 voturi "pentru", faţă de 236, câte erau necesare pentru adoptarea ei, adoptare care ar fi condus la căderea Guvernului. Opoziţia nu crede nici acum că demersul său va fi, automat, încununat de succes, dar mizează, de această dată, pe sprijinul parlamentarilor puterii, mai ales a celor din Ardeal, în­trucât noua lege acordă o serie de libertăţi minorităţilor (deci şi maghiarilor) între care acelea de a studia istoria şi geografia României în limba maternă.
Angajarea răspunderii pe legea educaţiei este cu atât mai controversată cu cât ea a fost retrasă din dezbaterea Senatului şi promovată prin angajarea răspunderii, lucru care ar fi neconstituţional - o lege odată intrată în circuitul legislativ neputând fi retrasă. Curtea Constituţională, sesizată de preşe­dintele Senatului, Mircea Geoană, nu s-a pronunţat.
Opoziţia mai acuză politizarea la vârf a universităţilor şi dispariţia autonomiei universitare, în condiţiile în care noul act normativ oferă posibilitatea ministrului educaţiei să-i demită pe rectori.
Pentru adoptarea unei moţiuni de cenzură sunt necesare 236 de voturi, dar opoziţia nu le are. PNL şi PSD au împreună 114 voturi, iar săptămâna trecută au mai obţinut cinci din partea unor independenţi, insuficiente pentru trecerea moţiunii. Anticipând eşecul, cursul şi bursa au rămas stabile. Analiştii cred însă că o cădere a Guvernului va conduce la deprecierea monedei naţionale, pe fondul instabilităţii politice.

În joc intră şi bugetul
Parlamentarii puterii nu se tem de moţiune, însă atrag atenţia asupra bugetului pentru 2011 pe care ameninţă că nu-l votează. Vicepreşedintele PDL, Cezar Preda, care, în ultima vreme, s-a remarcat prin critici la adresa premierului, a afirmat că parlamentarii democrat-liberali nu vor mai vota bugetul pe anul viitor în situaţia în care banii nu vor fi împărţiţi în mod echitabil către toate judeţele ţării, potrivit Mediafax.
Cezar Preda a susţinut că vorbeşte în numele a peste 50 de parlamentari PDL: "Parlamentarii PDL nu vor vota bugetul dacă resursele ţării, şi aşa puţine, nu vor fi împărţite corect. Aceasta este problema principală a Guvernului şi nu moţiunile de cenzură". Vicepreşedintele PDL a adăugat că Guvernul Boc trebuie să-şi schimbe atitudinea faţă de judeţele din Oltenia, Muntenia şi sudul Moldovei, zone unde nu sunt alocate fonduri. Preda a acuzat că Emil Boc îndreaptă banii spre judeţele unde are interese, precum Clujul de unde provine, Aradul, Dâmboviţa sau Suceava.

Modificări majore ale structurii învăţământului
n Învăţământul obligatoriu este de 10 ani - începe cu clasa pregătitoare (acum la grădiniţă) şi sfârşeşte cu clasa a IX-a.
n Învăţământul obligatoriu cuprinde învăţământul primar şi pe cel gimnazial. Clasa pregătitoare intră la învăţământul primar, iar clasa a noua (prima de liceu acum) la învăţământul gimnazial.
n Clasa pregătitoare trece la învăţământul gimnazial începând cu anul şcolar 2012-2013.
n Clasa a noua trece la gimnaziu începând cu generaţia care începe clasa a V-a în anul şcolar 2011-2012.
n Liceul va avea doar trei ani şi va deveni obligatoriu până în anul 2020.
n În cadrul învăţământului preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor, toate disciplinele se studiază în limba maternă, cu excepţia disciplinei Limba şi literatura română.
n La finalul clasei pregătitoare, şcoala întocmeşte un raport de evaluare a elevului.
n La finalul clasei a II-a, fiecare şcoală organizează şi realizează evaluarea competenţelor fundamentale: scris-citit şi matematică.
n La finalul clasei a VI-a, toate şcolile organizează şi realizează evaluarea elevilor prin două probe transdisciplinare: limbă şi comunicare, matematică şi ştiinţe.
n La finalul clasei a IX-a, şcolile realizează o evaluare naţională obligatorie a tuturor elevilor.
n La finalul clasei a XII-a/a XIII-a (în cazul şcolilor vocaţionale) se va susţine examenul naţional de bacalaureat.
n Unităţile de învăţământ sunt conduse de consiliile de administraţie şi de directori.
n Rectorii universităţilor pot fi demişi de ministrul de resort.