Inflaţie de studenţi şi manageri la târgurile de educaţie: tot mai mulţi vor să înveţe în străinătate

Peste 6.000 de români şi-au căutat la finele săptămânii trecute un program de MBA, masterat sau licenţă la universităţile din străinătate în cadrul a două târguri educaţionale organizate în Capitală, număr în creştere faţă de anii trecuţi. Criza i-a determinat pe manageri să fie mai precauţi şi să-şi securizeze locurile de muncă prin cât mai multe diplome, iar tot mai mulţi studenţi români vor să plece în Marea Britanie sau în Danemarca pentru a-şi găsi un job bine plătit din timpul facultăţii.

Deşi perioada de scădere economică nu influen­ţea­ză decizia managerilor locali de a urma un program de MBA, se observă totuşi o creştere a interesului pe care îl acordă românii în acest an pentru programele edu­ca­ţionale de business. Un număr de 300 de executivi în spe­cial din middle management au fost joia trecută la târgul internaţional de MBA QS World MBA Tour, or­ganizat de compania QS, aproape dublu faţă de anul trecut.

"Calitatea candidaţilor a crescut, nu mai vin ca în anii trecuţi adolescenţi sau tineri, ci vin manageri cu ex­pe­rienţa necesară pentru înscrierea la un MBA. Dacă în ur­mă cu 4 - 5 ani majoritatea executivilor români voiau să plece în Marea Britanie sau în SUA la studii, acum ei vor să fie mai aproape de casă, să urmeze cursurile în Ro­mânia sau în regiune, pentru că vor să-şi păstreze joburi­le", susţine Zoya Zaitseva, regional marketing director al QS.

Oliver Olson, directorul programului de MBA al şcolii de afaceri Maastricht School of Management, spune că încă mai sunt oameni dispuşi să investească în educaţie.
"Volumul candidaţilor care vin la târg a scăzut, dar a crescut numărul potenţialilor studenţi, adică al celor care sunt siguri că vor să urmeze cursurile unui program de MBA", adaugă Olson.
Rajendra S. Shirole, directorul programului de MBA al University of Kent (Marea Britanie), susţine că, deşi majoritatea absolven­ţilor au avut parte de creşteri salariale după absolvirea programului, mulţi dintre ei vor să facă un MBA pentru a face o schimbare în carieră. De aceeaşi părere este şi Alina Vasile, country manager al programului de MBA oferit pe piaţa locală de City College, International Faculty of the University of Sheffield:
"Românii vin să se intereseze de programele de MBA pentru că observă multe lacune în dezvoltarea lor. Vin generaţiile de manageri din urmă şi văd că nu mai sunt competitivi, sunt subcalificaţi şi se pregătesc pentru dezvoltare", spune Vasile.
Andrei M., 28 de ani, care conduce de opt ani un business în domeniul închirierii de maşini, spune că şi-ar dori să urmeze un program de MBA în Europa. "Recesiunea nu are nicio legătură cu dorinţa mea de a urma un program de MBA - consider că este momentul din viaţă în care simt că trebuie să fac asta pentru a mă dezvolta. Aş vrea să obţin o bursă parţială care să-mi acopere 10.000 de euro din costul programului, iar restul taxei s-o pot plăti din profitul companiei", spune Andrei.
Interesul mare al managerilor locali s-a manifestat şi în cadrul campaniei lansate de ZF în parteneriat cu WU Executive Academy din cadrul Universităţii de Ştiinţe Economice şi Administrative din Viena, pentru oferirea unei burse de 35.000 de euro, pentru a urma cursurile celui mai scump program de EMBA de pe piaţa locală.

6.000 de vizitatori în mai puţin
de două zile
50 de universităţi străine şi locale au fost prezente în acest weekend la târgul Romanian International University Fair 2010 (RIUF), iar până ieri la amiază au fost 6.000 de vizitatori.
"Toţi cei care vin ar vrea să înveţe în străinătate, însă mulţi renunţă pentru că le e greu să-şi facă dosarul de aplicare. Dacă vor să studieze în străinătate, este bine să înceapă pregătirile cu 6 - 9 luni înainte, pentru a avea timp să dea testele de limbă, să redacteze eseurile sau să corecteze greşelile din scrisorile de recomandare", spune Andrei Hanganu, PR & Marketing Manager al grupului Educativa, un grup de companii şi organizaţii non-guvernamentale cu activităţi în sectorul educaţional şi organizator al RIUF. Educativa oferă şi servicii gratuite de consiliere pentru admiterea la universităţi din străinătate prin serviciul Edmundo.
"Anul acesta au plecat 500 de români la studiu în străinătate cu ajutorul nostru. Cei mai mulţi pleacă să înveţe în Marea Britanie, Danemarca şi Suedia. Sistemul lor de învăţământ le permite să lucreze 20 de ore pe săptămână, iar ei sunt plătiţi cu 10-13 euro/oră, bani cu care îşi plătesc masa şi cazarea şi le mai rămân şi bani de buzunar", mai spune Hanganu.
Mădălina, 21 de ani, studentă în anul III la Facultatea de Medicină, vrea să facă reziden­­ţiatul în Franţa sau în Germania, pentru un salariu mai bun. "Am colegi mai mari care fac rezidenţiatul în Franţa şi care, după ce îşi plă­tesc toate cheltuielile, rămân cu 1.100 de euro în mână. În România, rezidenţii primesc 750 de lei (178 euro), bani cu care trebuie să-şi achite toate cheltuielile", spune Mădălina.
Andrei Iulian Năstase, 20 de ani, este student în anul I la International Business Academy din Danemarca, unde învăţământul este gratuit pentru studenţii care provin din statele membre ale UE. "Chiria în Danemarca este între 200 şi 400 de euro pe lună, iar mâncarea ajunge la maximum 200 de euro lunar. Mi-am căutat un loc de mun­că, însă încă mă susţin părinţii, pentru că e greu să-şi găseşti un job dacă nu ştii limba daneză."
Anual, aproximativ 5.000 de români pleacă la studii în străinătate, potrivit datelor furnizate de Ministerul Educaţiei, iar majoritatea învaţă la universităţile aflate la mijlocul topurilor internaţionale.
"Principala problemă a românilor e cea de informare, toţi cei care se gândesc să studieze în străinătate se gândesc la Ivy League (la facultăţi precum Harvard, Princeton sau Yale) şi că n-o să aibă 50.000 de euro pentru a-şi asigura costurile de şcolarizare", mai spune Andrei Hanganu, managerul de la Educativa.
Duncan Robertson, Regional Manager al Swiss Hotel Management School (Elve­ţia), care are în prezent 25 de studenţi români, spune că cele mai frecvente între­bări ale elevilor şi studenţilor români sunt cele legate de burse, de salariul mediu pe care îl vor avea după absolvire sau de practica din timpul programului.
"E prima lor experienţă de acest gen, de aceea întreabă mai mult de beneficiile pe care le au decât despre criteriile pe care trebuie să le îndeplinească pentru a fi admişi", spune Robertson.