Băsescu aruncă o umbră peste declaraţiile optimiste ale Guvernului despre creşterea PIB

Preşedintele României Traian Băsescu a anunţat la sfârşitul săptă­mâ­nii trecute că "povestea" care apa­re în ziare şi la te­le­viziune des­pre revenirea eco­no­mi­ei încă nu este rea­li­tate, Europa fiind încă în criză.

În condiţiile în care vor încetini expor­tu­ri­le şi în absenţa unor mă­suri care să antre­ne­ze o revenire a con­su­mului, şansele re­dre­sării economiei în 2011 se diminuează.
"Tocmai am încheiat întâlnirea cu şefii de stat şi de guvern din UE (vineri, la Bruxelles, la lucrările Consiliului European - n. red.). Ei probabil ştiu mai bine decât alţii că Europa este încă în criză. Povestea care apare în ziare şi la televiziune despre revenirea economiei încă nu este realitate", a spus Băsescu la începutul unei întâl­ni­rii cu FMI, men­ţio­nând că riscul ca econo­mi­ile să reintre în criză este încă "aproa­pe de noi toţi", po­tri­vit Mediafax.

Majoritatea eco­no­miilor europene, prin­ci­palii parteneri co­mer­ciali ai Ro­mâ­niei, au ieşit din re­ce­siune. Însă perspec­ti­vele nu sunt foarte op­timiste având în ve­dere pre­siu­nea ajus­tării chel­tuielilor publice pen­tru re­du­cerea defici­telor bu­getare. Stimulate de ce­re­rea ex­ter­nă, expor­turile au crescut, fără a an­tre­na re­ve­ni­rea econo­mi­ei, care con­­tinuă să se zbată în recesiune.

Iar potenţialul exporturilor de a ajuta economia este limitat, având în vedere perspectiva încetinirii relansării principali­ilor parteneri comerciali ai României, precum şi ponderea redusă a exporturilor în PIB, de circa 30%.
Industria, exporturile nu au suficientă forţă pentru a trage economia din recesiune, în timp ce consumul intern rămâne foarte slab.
În 2009, în timp ce criza răvăşea mediul de afaceri cu mii de insolvenţe şi zeci de mii de angajaţi concediaţi, toţi oamenii de afaceri îşi puneau speranţele în 2010, aşteptându-se la un an mai bun. Acum speranţele s-au mutat spre 2011.

Dar în 2011 ar urma să continue procesul de consolidare fiscală, Guvernul trebuind să reducă deficitului bugetar de la 6,8% din PIB în acest an la 4,4% din PIB%. Şi se aşteaptă să continue şi concedierile în sectorul public.
În ceea ce priveşte salariile bugetarilor persistă îngrijorarea că Guvernul ar putea să fie nevoit de la 1 ianuarie să le readucă la nivelul anterior diminuării cu 25%. Reducerea salariilor bugetarilor cu 25% este o măsură temporară, valabilă până la sfârşitul acestui an, astfel că Guvernul trebuie să găsească soluţiile juridice pentru a nu fi obligat de Curtea Constituţională să readucă de la 1 ianuarie toate veniturile la nivelul anterior scăderii.

Relansarea economică rămâne fragilă din cauza diminuării fluxurilor de capital, a ajustărilor fiscale şi a creşterii şomajului.
Previziunile unor analişti pentru anul viitor au devenit pesimiste, ei anticipând o posibilă revenire pe creştere economică de-abia în 2012. Totuşi, FMI şi guvernul sunt încrezători şi estimează revenirea economiei pe creştere în 2011, prognozând un avans al PIB de 1,5%. Întrebat dacă România va avea creştere economică anul viitor, şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, a replicat: "Credem că da, creşterea va fi pozitivă anul viitor".
Şi BERD, cel mai mare investitor instituţional din România, şi-a îmbu­nătăţit estimările privind evoluţia PIB anul viitor, de la o creştere zero prognozată în iulie la 0,9%. Chiar şi aşa, prognoza este de departe cea mai pesimistă dintre toate ţările din regiune.
Şeful statului şi membrii delegaţiei FMI, CE şi BM au mai discutat sâm­bătă, la Cotroceni, şi despre perspectivele unei eventuale noi colaborări astfel în­cât, prin accentul pus pe privatizare şi re­forme, să se atingă obiectivul unei creş­teri economice sustenabile

A şasea derogare pentru arierate?
Acumularea de arierate este unul dintre factorii care împiedică revenirea economiei pentru că afectează fluxurile de lichidităţi ale firmelor.
Reducerea arieratelor până la eliminare a fost principala solicitare a FMI astfel încât statul să nu mai acţioneze ca un factor de blocaj financiar în economie. Deşi Guvernul s-a angajat în faţa Fondului să reducă arieratele către sectorul privat, la fiecare evaluare a acordului a cerut o nouă derogare, nereuşind să se încadreze în valorile trimestriale asumate. Iar FMI a fost îngăduitor, acordând de fiecare dată derogările solicitate.
Din 2011, Executivul vrea să oblige autorităţile locale să includă plăţile de arierate în execuţia bugetară proprie şi să nu mai angajeze noi cheltuieli sau împrumuturi înainte de a rambursa vechile datorii, după ce FMI a sesizat noi acumulări de arierate.

"Cuiul" arieratelor

n Ţintele trimestriale privind arieratele, criterii cantitative de performanţă în acordul cu FMI, nu au fost respectate niciodată. Deşi Guvernul s-a angajat în faţa Fondului să reducă arieratele către sectorul privat, la fiecare evaluare a acordului a cerut o nouă derogare, nereuşind să se încadreze în valorile trimestriale asumate. Iar FMI a fost îngăduitor, acordând derogările solicitate.

n Legislaţia privind salarizarea unitară, unul dintre criteriile structurale de referinţă în cadrul acordului cu FMI, a beneficiat de clemenţă din partea Fondului. După o serie de amânări, la începutul acestui an a intrat în vigoare legea salarizării. Însă aplicarea a fost un eşec, accentuat şi de discrepanţele salariale create de acordarea stimulentelor. La sfârşitul lunii octombrie a expirat noul termen, prelungit cu o lună, pentru finalizarea legislaţiei de aplicare. În 2011, se va aplica o altă lege a salarizării, complet diferită de cea existentă.

n Legea pensiilor, un alt criteriu structural, a fost de asemenea întârziată. Ultimul termen pentru aprobarea legii pensiilor a fost 30 septembrie. La începutul lunii octombrie legea sistemului unitar de pensii publice a fost declarată constituţională. Partea din reforma pensiilor referitoare la reducerea pensiilor speciale a fost deja implementată. Noile prevederi privind indexarea pensiilor vor intra în vigoare în 2012, după ce încetează îngheţarea pensiilor din 2011.