„Alegerile mici”, prea mari pentru Obama?

Ce i-a deranjat pe mulţi americani - promisiunile mesianice,neonorare ale lui Barack Obama sau personalitatea sa?
Ales în urmă cu doi ani pe un val de entuziasm care i-a cuprins deopotrivă pe săraci, stângişti sau moderaţi, entuziasm care a depăşit cu mult graniţele ţării, preşedintele american s-a prăbuşit incredibil de repede în ochii americanilor, iar întrebarea este "de ce?".

Astăzi este ultima zi în care preşedintele american în exerciţiu se va mai bucura de o majoritate în Camera Reprezentanţilor şi, poate, în Senat, în urma alegerilor de la jumătatea mandatului ("alegerile mici"). Schimbarea configuraţiei celor două camere legislative va fi crucială pentru agenda guvernamentală a preşedintelui, în cea de-a doua parte a mandatului său, dar şi pentru viitorul său politic. Pentru că miza cu adevărat uriaşă o reprezintă alegerile prezidenţiale de peste doi ani. Şi de modul în care guvernul lui Obama va putea să-şi impună agenda în Congres, depinde cine va trimite la Casa Albă un preşedinte - democraţii sau republicanii.
Dar dacă preşedintele nu a putut să-îşi impună întreaga agendă în vremea în care partidul său - Partidul Democrat - deţinea majoritatea în Congres, cum o va putea face în momentul în care majoritatea va fi deţinută de republicani?

Una dintre cele mai importante legi promovate de Obama în prima parte a mandatului său a impus obligativitatea asigurărilor medicale pentru toţi cei care nu sunt înscrişi pe listele serviciilor publice gratuite, adică cei mai defavorizaţi dintre americani. De ea ar urma să beneficieze, din 2014, în jur de 36 de milioane de cetăţeni. Noul sistem obligă companiile să ofere angajaţilor asigurări - iată o măsură bună pentru cei mai puţin binecuvântaţi de soartă. Însă legea a trecut în Camera Reprezetanţilor la limită - cu doar cinci voturi în favoarea celor care au spus "pentru".
Toţi republicanii şi 34 dintre deputaţii democraţi au votat împotriva legii care, au arătat analiştii şi sondajele, a produs furie în cadrul comunităţilor conservatoare şi al micilor întreprinzători. Statele Unite sunt ţara care cheltuieşte cel mai mult din lume pentru sistemul medical, public sau privat - echivalentul a 16% din PIB. Or, reforma lui Obama ar urma să coste aproape 950 de miliarde de dolari în următorii zece ani. Iată o cale de atac la îndemână într-o ţară aflată în plină criză economică.

Încă de la instalare, Obama a fost catalogat, în urma declaraţiilor şi a intenţiilor sale, drept "socialist", un lucru sensibil într-o ţară cu idei conservatoare şi foarte religioasă. Or, acest tip de "socialism radical" din punctul de vedere al multor americani se întoarce împotriva preşedintelui.
Însă, eşecul său major este economia. Luat de val, Obama a promis americanilor luna de pe cer.
Nu doar îmbunătăţirea situaţiei săracilor, ci prosperitate pentru toţi şi repede. Economia a început să crească, dar şomajul nu scade. Cheltuielile publice nu s-au redus pe fondul crizei, ceea ce i-a supărat chiar şi pe susţinătorii săi.
Situaţia internaţională va fi un alt factor pentru care Partidul Democrat va fi penalizat în alegerile de astăzi. Prin tradiţie, situaţia internă a ţării este mai importantă pentru democraţi decât cea internaţională. Obama a neglijat-o, într-o oarecare măsură, pe cea din urmă.
Numai că, obişnuiţi să ştie că America este puterea care "se execută nu se discută", americanii îşi văd ţara pierzând dramatic din prestigiul internaţional.
Rezultatul alegerilor de astăzi îl vor pune pe Obama în situaţia în care s-a aflat, în urmă cu patru ani, predecesorul său republicanul George W. Bush, după ce partidul său a pierdut alegerile de la jumătatea mandatului. Iar acei doi ani au fost un coşmar pentru titularul de la Casa Albă.