Primăria din Arefu, singura care "s-a prins" că România trebuie să găzduiască Dracula Fest

În loc să insiste pe acest brand deja asimilat la nivel internaţional, oficialii Ministerului Turismului şi Dezvoltării Regionale susţin că promovarea în străinătate a României nu implică "exploatarea legendei lui Dracula", pentru că cercetarea de brand realizată a reliefat că cele mai "competitive produse turistice" sunt circuitele culturale, turismul rural, cel activ, turismul balnear şi cel de tip city-break.
Ignorarea brandului Dracula vine însă în contextul în care turiştii străini identifică România cu acest brand şi, mai mult decât atât, alte ţări au ales să împrumute brandul românesc pentru a câştiga milioane de euro.
În noianul de informaţii despre diverse destinaţii turistice internaţionale, puţine ţări se pot diferenţia prin locuri sau momente din an unice, legate de preocupările locuitorilor din ţările dezvoltate. Astfel, în Spania în timpul verii atracţiile sunt cursa de tauri de la Pamplona sau bătaia cu roşii, Octoberfest din Germania, Carnavalul de la Veneţia sau lansarea Beaujoleais Nouveau (un vin) în fiecare toamnă în Franţa.
Dacă România se promovează cu "Explore the Carpathian garden", egiptenii cheamă turişii la Cairo într-un parc de distracţii în care se găseşte castelul lui Dracula.
Şi alte capitale folosesc mitul lui Dracula, mai ales cu ocazia sărbătorii de Halloween. Publicaţii internaţionale precum The Guardian au atras atenţia asupra faptului că România nu ştie să vândă brandul Dracula, mai ales într-o perioadă în care tot Occidentul a fost cuprins de febra Halloweenului, ce pune accent pe miturile cu vampiri şi implicit pe cel al lui Dracula.
Cu toate acestea, chiar şi fără promovare în străi­nătate, folosirea brandului Dracula de Halloween s-a văzut în businessurile operatorilor privaţi români din turism, care au sărbătorit evenimentul.
"Încasările pub-ului au crescut cu 20% în ziua de Halloween faţă de o zi normală. Evenimentul acesta a luat o amploare mai mare decât mă aşteptam, nu am avut suficiente locuri la câte solicitări am primit", a declarat Remus Nica, proprietarul The Vintage Pub, cu o capacitate de 160 de locuri şi care este amplasat în centrul vechi al Bucureştiului.
Şi unele companii aeriene s-au folosit de ziua de Halloween şi de mitul lui Dracula pentru a atrage mai mulţi clienţi. Spre exemplu, compania aeriană Carpatair a derulat în perioada 12 octombrie- 2 noiembrie o campanie numită Weekend de Halloween în Transilvania, prin care a adus în ţară peste 200 de turişti străini din Italia şi Germania.
Majoritatea turiştilor au ales să stea trei zile în România, principalele destinaţii vizitate fiind Castelul Bran şi oraşul medieval Sighişoara. "Destinaţiile promovate şi preţurile atractive au fost suficient de puternice pentru a-i aduce pe turiştii străini în zona Sighişoarei şi a Branului", a declarat Paula Ardelean, vicepreşedintele companiei aeriene.
Turiştii străini au venit în România deşi nu s-a organizat niciun festival special dedicat lui Dracula. Totuşi, un astfel de festival, numit Dracula Fest, se organizează în august în comuna Arefu din judeţul Argeş - în care se află cetatea Poienari, reşedinţa secundară a lui Vlad Ţepeş (cunoscut de străini ca Dracula) - de către Primăria Arefu, dar care nu are niciun sprijin de la Ministerul Turismului.
"Festivalul atrage un număr nesemnificativ de turişti pentru că nu este promovat în afara comunei. A trebuit să cerşim bani de la diferite companii private pentru a organiza festivalul lui Dracula, aflat la cea de-a doua ediţie, pentru că nu avem niciun sprijin din partea Ministerului Turismului", a spus Pavel Bârlă, viceprimarul comunei Arefu din judeţul Argeş.
El a mai precizat că primăria a alocat din bugetul propriu în jur de 2.300 de euro şi că nu ar fi putut să organizeze un festival de o amploare mai mare şi mai comercial cu aceşti bani.
"Nu ne ajută nimeni cu nimic. Nu ştiu ce promovează Ministerul Turismului, dar pe Dracula nu îl promovează deloc", a spus el, adăugând că festivalul se face în august pentru că a ţinut cont că în această perioadă din an a venit pentru a doua oară la domnie Vlad Ţepeş.
Cetatea Poienari (sau a lui Vlad Ţepeş) trebuie restaurată, având în vedere că "scările stau aproape să cadă", după cum spune viceprimarul. "Anul acesta cetatea va intra într-un program de renovare cu fonduri europene", a spus el. Astfel că cetatea Poienari nu atrage nici pe departe la fel de mulţi turişti precum Castelul Bran, cunoscut de străini ca fiind al lui Dracula (din romanul lui Bram Stoker). Şi reprezentanţii primăriei Bran susţin că nu se organizează niciun festival Dracula pentru că nu există susţinere din partea nimănui.
Dar MDRT susţine însă că nu a primit nicio cerere din partea acestor comune.
"MDRT nu promovează pe plan internaţional manifestări cu caracter local precum Dracula Fest de la cetatea Poienari sau Nopţile lui Dracula de la castelul Corvinilor, însă poate sprijini, la cererea responsabililor locali, organizarea unor astfel de evenimente", au transmis oficialii MDRT.
Mai mult, ei au precizat că pentru a "vinde" un astfel de produs turistic, care să implice un festival, acesta trebuie creat, testat şi manageriat într-un efort care implică autorităţi publice locale, hotelieri şi tour-operatori.
"În lipsa unei manifestări coerente şi de amploare, MDRT nu poate angaja fonduri pentru promovare internaţională pentru festivaluri al căror impact este minim din cauza resurselor financiare şi logistice limitate pe care responsabilii şi beneficiarii locali le antrenează pentru un astfel de demers", potrivit MDRT.