Criză guvernamentală: UDMR ameninţă cu ieşirea de la guvernare
UDMR a convocat Consiliul Permanent al Uniunii (for important de
decizie) pentru a examina oportunitatea rămânerii la guvernare,
după ce Curtea Constituţională (CC) a constatat că angajarea
răspunderii Guvernului, săptămâna trecută, pe legea educaţiei, este
neconstituţională. Proiectul pe care Guvernul îşi angajase
răspunderea dădea dreptul minorităţilor să studieze geografia şi
istoria României în limba maternă. Maghiarii se tem că Parlamentul
va elimina acest drept, pe care ei îl cer de mai bine de 15 ani,
fără să-l fi obţinut până în prezent. Marko Bela, şeful UDMR,
sugerează că, în aceste condiţii, Uniunea nu mai are ce căuta la
guvernare.
Înaintea moţiunii de cenzură de săptămâna trecută, înţelegerea
dintre PDL şi UDMR a fost ca, imediat după respingerea moţiunii,
Guvernul să-şi angajeze răspunderea pe legea educaţiei, ceea ce s-a
şi întâmplat - gest care a atras o nouă moţiune rămasă acum fără
obiect. De ce a grăbit UDMR adoptarea legii? În ultimii 20 de ani,
UDMR a obţinut drepturi pentru minorităţi unoeri destul de greu şi
în timp, dar odată obţinute ele nu au mai fost retrase, niciun
guvern neîndrăznind să facă acest lucru.
Reproşurile UDMR nu se îndreaptă acum către opoziţie, ci către
PDL.
"Nu aveau de ce să aplaude", spune Marko, cu referire la faptul că
şeful Comisiei pentru învăţământ din Senat, Mihail Hârdău, fost
ministru al educaţiei, a aplaudat când a aflat decizia Curţii.
Maghiarii fac acum calcule şi încearcă să descopere care este
resortul din spatele deciziei Curţii, pe care ei o consideră pur
politică.
Suspiciunile sunt şi mai mari întrucât cel care a înclinat balanţa
în favoarea deciziei de neconstituţionalitate (în momentul în care
patru judecători erau "pentru" şi patru "împotrivă") este
judecătorul Petre Lăzăroiu, care a fost numit la Curte de
preşedintele Traian Băsescu.
Curtea nu şi-a motivat decizia, comunicatul CC susţinând doar că a
constatat un conflict de natură instituţională între Guvern şi
Parlament. Acest lucru are implicaţii majore, având în vedere că
angajarea răspunderii nu este valabilă, iar proiectul îşi urmează
cursul parlamentar. Proiectul se afla în dezbaterea Senatului
(cameră decizională) şi a fost retras de Guvern care şi-a angajat
răspunderea, lucru care a determinat opoziţia să depună o moţiune
de cenzură. Curtea a dat câştig de cauză preşedintelui Senatului,
Mircea Geoană, care a sesizat CC pe considerentul constituţional
potrivit căruia un proiect, odată înscris în circuitul legislativ,
nu mai poate fi retras.
Marko susţine că tergiversarea dezbaterii asupra acestui proiect
indică slăbiunea coaliţiei.
Un alt lider important al UDMR, Frunda Gyorgy, a susţinut că nu mai
are niciun sens ca Uniunea să rămână în coaliţie pentru că,
participând la guvernare în actualele condiţii şi-a pus în joc
prestigiul, mai ales în faţa electoratului maghiar, fără să obţină
nimic în schimb.